Curtea Constituțională a decis amânarea examinării sesizării depuse de Bolojan pe 2 iulie, în contextul conflictului juridic dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție. Sesizarea a fost formulată după ce instanța supremă a câștigat în primă instanță un proces împotriva Guvernului, vizând plata unor restanțe salariale. Aceste sume au apărut ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin diverse hotărâri judecătorești, generând o dispută privind competențele de gestionare a fondurilor publice.
Bolojan a argumentat că instanța de judecată s-a substituit puterilor executive și legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice. Conform juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență constituțională, deoarece elaborarea proiectului de buget, rectificările și alocarea sumelor din fondul de rezervă sunt atribute exclusive ale executivului și legislativului. El a susținut că puterea judecătorească nu posedă competența tehnică sau legitimitatea de a decide distribuția banilor publici dintr-un buget general consolidat.
Conflictul a escaladat după ce, în luna martie, Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat Curții de Apel București obligarea Guvernului să achitie 4,8 miliarde lei. Această sumă reprezintă restanțe salariale și penalități aferente, obținute prin procese. Prim-ministrul a subliniat că instanța perturbă echilibrul bugetar național, acțiunea constituind o ingerință directă în activitatea executivă. Pe lângă această sumă, există și alte plăți de aproximativ 3 miliarde de lei în zona de Parchet.
Decizia Curții de Apel București, emisă la începutul lunii mai, obligă Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară. Instanța a impus un termen de 10 zile pentru executarea deciziei de la data rămânerii definitive. În caz de întârziere, sunt aplicate penalități de 1% pe zi din suma datorată, ceea ce înseamnă aproximativ 48 de milioane de lei zilnic, plus amenzi bazate pe salariul minim brut pe economie.
Situația financiară a statului este afectată de aceste obligații judecătorești masive, care impun alocări specifice pentru un singur sector. Bolojan a menționat că aceste sume, care pot ajunge la valori enorme, sunt solicitate în afara amenzelor și a altor aspecte stabilite pentru Ministerul de Finanțe. Tensiunea dintre ramurile puterii rămâne ridicată, pe măsură ce Guvernul încearcă să protejeze prerogativele de gestionare a bugetului național în fața deciziilor judecătorești.
Această dispută juridică intervine într-un context în care stabilitatea Guvernului este considerată esențială pentru continuarea reducerii deficitului și a reformelor economice. Conflictul dintre autoritatea judecătorească și cea executivă privind plățile restanțelor salariale de miliarde de lei pune sub semnul întrebării modul în care sunt gestionate prioritățile bugetare și echilibrul dintre deciziile instanțelor și prerogativele de administrare a finanțelor publice ale statului.