Curtea Constituțională a României a decis amânarea pentru a patra oară a deciziei privind conflictul juridic de natură constituțională dintre Parlament și Guvern. Disputa vizează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026, cunoscută sub numele de programul SAFE. Judecătorii au stabilit noul termen pentru soluționarea cauzei pe data de 30 septembrie, după ce anteriorul proces de analiză a fost amânat de mai multe ori.
Sesizarea a fost realizată de Sorin Grindeanu, care a solicitat Curții Constituționale să constate existența acestui conflict și să stabilească conduita necesară pentru restabilirea ordinii constituționale. Aceasta este a patra oară când Curtea amână analiza cazului, după ce dezbaterile au avut loc anterior pe 10 iunie, 18 iunie și 15 iulie. Procesul urmărește să determine dacă Guvernul a depășit atribuțiile legale în perioada de tranziție.
Conform documentelor depuse, conflictul este generat de adoptarea și publicarea ordonanței de urgență la data de 8 mai 2026. Sorin Grindeanu susține că Guvernul a emis acest act după ce i s-a retras încrederea Parlamentului prin moțiune de cenzură, pe 5 mai 2026. În acest context, Executivul ar fi fost abilitat conform Constituției să exercite doar acte de administrare curentă, fără a mai avea competența de a legisla prin ordonanțe.
Președintele Camerei Deputaților, Ilie Bolojan, a semnalat că Guvernul a transformat autoritatea sa într-una concurentă cu Parlamentul, abdicând de la rolul constituțional. În sesizare se menționează că, în dimineața zilei de 5 mai, Guvernul a extins substanțial proiectul inițial prin adăugarea a 12 articole noi. Această acțiune ar fi avut scopul de a anticipa și substitui rezultatul procesului legislativ care se afla deja în curs de dezbatere la Camera Deputaților și la Senat.
Argumentele prezentate subliniază că Guvernul a intervenit într-un domeniu aflat deja sub controlul parlamentar, diminuând rolul deliberativ al legislativului. Expunerea de motive a legii de aprobare ar recunoaște faptul că aceste completări au fost motivate de posibilitatea ca, în cazul votării moțiunii de cenzură, Guvernul să nu mai poată emite ordonanțe de urgență. Astfel, s-ar fi afectat echilibrul dintre puterile statului consacrat de Constituție.
Această dispută juridică apare într-un context de tensiuni politice ridicate, marcat de diverse atacuri în instanță și dezbateri privind stabilitatea instituțiilor. În perioada recentă, au fost semnate decrete de desemnare a premierului și au existat acuzații privind încercări de destabilizare a țării. Tensiunile legislative reflectă o perioadă de tranziție administrativă în care limitele de competență între Guvern și Parlament sunt supuse unei verificări riguroase de către Curtea Constituțională.