Președintele Nicușor Dan a desemnat luni, 5 octombrie, pe Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru al României. Decizia a fost luată în urma unor consultări politice desfășurate la Palatul Cotroceni cu partidele și formațiile parlamentare. Luca Niculescu, care ocupă în prezent funcția de secretar de stat în cadrul MAE, a primit mandatul oficial de a constitui noul Guvern al țării.
Nominalizarea lui Luca Niculescu reprezintă a patra încercare de a forma un guvern cu puteri depline, după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai. Președintele a explicat alegerea acestui candidat prin faptul că a selectat persoana care are cele mai mari șanse de a întruna o majoritate parlamentară necesară. Nicușor Dan a subliniat că acest moment este esențial pentru ca România să realizeze saltul permis de aderarea la OCDE.
După anunțul oficial, Luca Niculescu a declarat că acceptă această responsabilitate cu deplina conștiință a dificultății momentului prin care trece țara. Procesul de consultări de la Cotroceni a implicat o serie de întâlniri cu diverse grupuri, începând cu PSD și continuând cu AUR, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților naționale. Această mișare politică vine după ce ultima propunere, realizată de Siegfried Mureșan, a fost respinsă de Parlament cu doar 182 de voturi.
Situația politică este marcată de o aritmetică parlamentară complexă, în condițiile în care Nicușor Dan a exclus participarea AUR la guvernare pentru a proteja relațiile cu partenerii de securitate și cu UE. În timp ce PSD propunea un guvern minoritar condus de Sorin Grindeanu, președintele a optat pentru o variantă care să poată asigura stabilitatea. Pe lista de posibile nume se aflau anterior și Alexandru Nazare, Leonardo Badea sau Eugen Tomac.
Instabilitatea politică de la Palatul Cotroceni are și repercusiuni economice, agenția S&P Global Ratings avertizând că un blocaj prelungat poate afecta ratingul României. Agenția a menținut ratingul la BBB-/A-3, dar a păstrat perspectiva negativă, condiționând stabilitatea de prezentarea unui cadru bugetar credibil. În acest context, deficitul bugetar este estimat la 7,9% din PIB pentru anul 2025, după ce în 2024 acesta a fost de 9,3%.
Această nominalizare urmează o perioadă de cinci luni de incertitudine privind conducerea Guvernului, începând cu căderea Cabinetului Bolojan în luna mai. Tensiunile dintre partide, precum poziția USR de a cere alegeri anticipate sau cele ale PNL privind susținerea unui guvern, au complicat formarea unei coaliții de guvernare stabile în perioada de tranziție.