Prețurile la zahăr au înregistrat o creștere de 21,5% în luna august, o evoluție semnificativă comparativ cu creșterea de 24% din octombrie 2010. Această majorare este cauzată de intensificarea fenomenului El Nino și de schimbările în oferta globală. Impactul acestei situații se va resimți în scurt timp pe piața din România, afectând consumul de alimente într-un context economic deja dificil pentru cetățeni.
Fenomenul El Nino și condițiile meteorologice nefavorabile sunt principalele cauze ale scăderii randamentelor de sfeclă de zahăr în Uniunea Europeană. De asemenea, există îngrijorări legate de impactul climatic asupra principalelor țări producătoare din Asia și de producția de zahăr din Brazilia. În plus, decizia Indiei de a introduce importuri de zahăr brut fără taxe vamale contribuie la actuala presiune asupra prețurilor globale.
Impactul asupra producției europene este vizibil prin estimările de scădere a randamentelor. Comisia Europeană estimează că producția din Uniunea Europeană va scădea cu 19%, ajungând la 13,4 milioane de tone metrice în anul de comercializare 2026/27, de la 16,6 milioane de tone în perioada precedentă. Valurile de căldură din timpul verii au afectat direct culturile de sfeclă de zahăr, care sunt cultivate simultan cu grâul și porumbul.
În România, experții avertizează că prețul zahărului de la raft ar putea crește cu aproximativ 20%, ajungând la un kilogram de 4,50 lei. Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România, a subliniat că această scumpire va afecta și alte categorii de produse. Se preconizează o bulbuire a prețurilor în segmentele reprezentate de băuturile răcoritoare, de asemenea, de produsele de cofetărie și patiserie.
Consumul de zahăr în România este stabil, fiind de aproximativ 8 kilograme pe persoană pe an. Totuși, producția internă de sfeclă de zahăr este insuficientă, fiind acoperită în mare parte de importuri din Germania, Polonia, Franța și Cehia. În prezent, în țara noastră există doar doi producători de zahăr, care reușesc să asigure mai puțin de un sfert din necesarul total de consum.
Situația economică a consumatorilor din România este marcată de o scădere a puterii de cumpărare, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Această presiune asupra bugetelor familiilor apare într-un context de instabilitate economică, unde costurile cu carburanții și facturile sunt deja ridicate. Această evoluție a prețurilor la alimente adaugă o presiune suplimentară asupra stabilității financiare a cetățenilor români.