Florin Manole, propus de PSD pentru funcția de ministru al Muncii în viitorul Guvern condus de Luca Niculescu, a anunțat necesitatea elaborării unei noi legi a salarizării pentru angajații din sectorul public. Social-democratul susține că noul document trebuie construit împreună cu specialiștii din domeniile afectate, evitând astfel disputele care au marcat proiectul discutat în cursul acestui an. Această inițiativă urmărește să rezolve problemele legate de grilele de venituri și sporuri.
Florin Manole a explicat că subiectul necesită discuții prealabile cu premierul desemnat, având în vedere impactul major pe care modificările le-ar putea avea asupra angajaților plătiți din fonduri publice. El a subliniat că reforma nu este doar o temă de competență a Ministerului Muncii, ci afectează numeroase categorii profesionale. Impactul semnificativ este resimțit în sisteme esențiale precum sănătatea, educația, apărarea și ordinea publică, peste tot unde activează personalul bugetar.
Fostul ministru al Muncii nu a prezentat încă o formulă concretă de calcul a salariilor și nici nu a avansat un termen pentru finalizarea noii legi. El a menționat că consultarea profesioniștilor care cunosc hățișul legislativ din domeniile lor este obligatorie pentru un document viabil. „Dar da, va trebui să avem o nouă lege a salarizării”, a afirmat acesta, subliniind că noile reguli trebuie construite cu participarea celor care lucrează în sistemele publice.
Proiectul anterior a generat controverse majore, inclusiv suspendarea procedurii de către Curtea de Apel București la cererea Federației Sanitas în iulie 2026. Conflictul a vizat în principal valoarea de referință pentru calculul salariilor de bază, care a scăzut de la 4.325 de lei la 4.000 de lei în variantele discutate. De asemenea, plafonarea sporurilor la 20% și mecanismele de protecție a veniturilor au provocat reacții dure din partea sindicatelor.
Sindicatul Național Forța Legii a respins varianta de august, amențând cu greve generale din cauza criticilor privind valoarea de referință și plafonarea beneficiilor. În sectorul educației, federațiile sindicale au cerut respingerea proiectului, invocând nerespectarea angajamentelor luate după greva generală din 2023. Angajații au avertizat că, în condiții de inflație, înghețarea veniturilor prin mecanisme de protecție ar putea duce la o scădere reală a puterii de cumpărare.
Evoluția acestui subiect de politică socială intervine într-un moment de reorganizare a cabinetelor guvernamentale, în contextul schimbărilor de la ministere. În timp ce unele funcții sunt ocupate de figuri diplomatice sau consilieri prezidențiali, reforma salarizării rămâne un punct critic pentru stabilitatea socială. Guvernul va trebui să echilibreze necesitățile bugetare cu protecția veniturilor angajaților din sistemele de apărare, sănătate și educație.