România se confruntă cu o perioadă de ajustare economică severă, în care deficitul bugetar a scăzut semnificativ în primele șapte luni ale anului. În această perioadă, deficitul a coborât la 48,08 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 2,34% din PIB, de la 76,44 miliarde de lei și 3,99% din PIB în perioada corespunzătoare din 2025. Această evoluție reflectă o reducere nominală de aproximativ 37% față de anul precedent, însă stabilitatea pe termen lung depinde de continuitatea politicii fiscale actuale.
Instituții financiare precum Goldman Sachs, ING, Erste și UniCredit monitorizează cu atenție traiectoria fiscală a României. Analiștii de la Goldman Sachs subliniază că evoluțiile fiscale rămân în centrul atenției, în contextul în care un eventual noul guvern ar putea decide retragerea măsurilor de control al cheltuielilor. Dacă deciziile de consolidare fiscală sunt inversate prea rapid, fără măsuri de compensare, riscul de creștere a deficitului este major, afectând credibilitatea țării în fața investitorilor externi.
Datele economice indică o presiune reală asupra consumului, în timp ce investițiile au servit drept principal de suport. Conform datelor de la Institutul Național de Statistică, PIB-ul a scăzut cu 1,2% în primul trimestru și cu 0,4% în al doilea trimestru comparativ cu 2025. În acest context, investițiile finanțate din fonduri europene au crescut de la 27,2 miliarde de lei în primul semestru din 2025 la 42,5 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului 2026, reprezentând un avans de 56%.
Situația consumului este critică, deoarece vânzările cu amănuntul au scăzut cu 5,7% în primele șapte luni ale anului. Inflația a reprezentat un factor demovant pentru puterea de cumpărare, rămânând la un nivel ridicat, de 8,2% în iulie, în timp ce salariile au pierdut teren în fa de creșterile de prețuri. Această scădere a consumului este rezultatul direct al presiunilor fiscale și al creșterii costurilor la energie și carburanți, care au limitat capacitatea de cheltuieli a gospodăriilor.
Prognozele economice pentru anul 2026 sunt de tipul de bază zero, reflectând o incertitudine majoră. Fitch Ratings estimează un deficit de 5,9% și o scădere economică de 0,6% în 2026, menținând România la limita inferioară a categoriei de investiții. În mod similar, UniCredit a redus prognoza de creștere pentru 2026 la doar 0,2%, avertizând că prioritățile noului guvern vor determina dacă România poate respecta țintele de deficit sau dacă va intra într-un proces de declin economic.
Contextul politic actual este marcat de o instabilitate care afectează vizibilitatea reformelor economice. În timp ce discuțiile despre schimbarea guvernului continuă, lideri politici precum Claudiu Manda au criticat abordările actuale, sugerând că anumite decizii sunt luate pentru a menține controlul asupra resurselor. Această incertitudine politică este susținută de faptul că România trebuie să refinancieze datorii de peste 160 de miliarde de lei în cursul anului 2026, un moment critic pentru stabilitatea financiară.