România începe astăzi discuțiile oficiale cu reprezentanții agenției Standard & Poor’s pentru evaluarea ratingului de țară. Premierul interimar Ilie Bolojan va conduce întâlnirea cu delegația agenției, începând cu ora 16:00. S&P este ultima dintre cele trei mari agenții de rating care analizează situația economică a României în această toamnă, după ce au evaluat-o deja Fitch și Moody’s. Verdictul final privind calificativul va fi anunțat pe data de 2 octombrie.
În prezent, S&P evaluează România cu „BBB-” pentru datoria pe termen lung și cu „A-3” pentru datoria pe termen scurt, având o perspectivă negativă. Această primă notă reprezintă ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor. O eventuală retrogradare cu o singură treaptă, de la BBB- la BB+, ar trimite țara în categoria speculativă, cunoscută sub denumirea de „junk”. Această scădere ar semnala un risc sporit pentru investitorii străini.
Deși execuția bugetară oferă argumente pentru menținerea ratingului, criza politică de peste patru luni pune presiune pe evaluare. Autoritățile trebuie să explice dacă un viitor guvern va putea asigura reducerea deficitului și un buget credibil pentru anul 2027. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu și consilierul onorific Ionuț Dumitru vor participa la întâlniri. Agenția va analiza cifrele privind inflația și puterea de cumpărare.
Din punct de vedere economic, deficitul bugetar a coborât la 2,34% din PIB în primele șapte luni din 2026, de la 3,99% în aceeași perioadă a anului 2025. Această evoluție reprezintă o diferență de peste 28 de miliarde de lei. Totuși, analistul Malgorzata Krzywicka de la Fitch a avertizat că fiecare săptămână de criză politică ridică pragul de siguranță. Fitch estimează că deficitul ar trebui redus cu încă 1,5 puncte procentuale din PIB pentru stabilizarea datoriei.
O retrogradare ar avea efecte directe asupra economiei, precum creșterea costurilor de finanțare pentru stat. Banii plătiți pe dobânzi ar putea fi luați de la investiții în spitale, școli sau drumuri. De asemenea, presiunea asupra leului ar putea crește, făcând importurile de energie și alimente mai scumpe. Investitorii cer deja dobânzi ridicate, randamentul obligațiunilor pe zece ani depășind pragul de 7%, ajungând la aproximativ 7,44% în septembrie.
Evaluările de rating sunt procese periodice prin care agenții precum S&P, Fitch sau Moody’s analizează capacitatea unui stat de a-și onora datoriile. Acestea influențează direct încrederea piețelor financiare internaționale și costul accesului guvernului la capital. În România, aceste decizii sunt monitorizate atent deoarece impactează atât stabilitatea cursului valutar, cât și capacitatea de finanțare a proiectelor de infrastructură și a cheltuielilor sociale.
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, susține că S&P va aștepta formarea unui guvern stabil. El avertizează că organizarea alegerilor anticipate ar putea prelungi criza și duce la un downgrade. Între timp, Alexandru Nazare menționează că, deși ținta de 6,6% din PIB pentru anul curent este realizabilă, costurile de finanțare crescute reprezintă o povară pentru buget, deoarece cheltuielile cu dobânzile au depășit deja 40 de miliarde de lei în primele șapte luni.