În cadrul Camerei Deputaților s-a format recent un grup de lucru destinat analizării reducerii numărului de parlamentari la un total de 300 de mandate. Această mișcare, menționată de George Simion, vizează o reformă a structurii legislative actuale, care în prezent cuprge cel puțin 465 de parlamentari. Procesul de formare a acestei comisii urmează să evalueze pașii necesari pentru implementarea unei astfel de modificări legislative.
Una dintre inițiativele care se află în prezent în stază este proiectul depus de către AUR în aprilie 2023. După ce a fost respins inițial de Senat, documentul a fost trimis la Camera Deputaților, însă nu a depășit etapa Comisiei pentru Egalitatea de Șanse. Proiectul a fost ulterior abandonat de către reprezentanții partidului AUR începând cu luna mai a anului 2023, rămânând blocat în procesul legislativ.
O altă propunere, deținută de USR, a parcurs un traseu legislativ mai rapid prin Senat, fiind adoptată în doar cinci luni de la depunere. Această inițiativă prevede ca norma de reprezentare pentru Camera Deputaților să asigure un total de 200 de mandate, în timp ce pentru Senat, numărul de mandate ar trebui să fie de 100. Deși a primit un aviz favorabil în decembrie 2025, proiectul a fost ignorat de către deputați în cursul anului 2026.
În acest context, lideri din PSD, precum prim-vicepreședintele Corneliu Ștefan, au declarat în februarie 2026 că partidul va susține o reformă care să reducă numărul de parlamentari la 300. Această declarație a fost făcută în momentul în care în Parlament existau deja două propuneri active pentru această reformă. În ciuda promisiunilor de reformă de la nivel înalt, proiectele de lege au întâmpinat dificultăți majore de implementare la Camera Deputaților.
Istoria propunerilor de reducere a numărului de parlamentari în România este marcată de un referendum organizat în anul 2009. La acea dată, un procent de 73% dintre cetățenii români și-au exprimat acordul pentru reducerea numărului de parlamentari la 300 de locuri. Totuși, această decizie populară nu a fost pusă în aplicare, structura actuală a Parlamentului rămânând mult peste pragul propus de electorat.
În perioada recentă, discuțiile despre reformele legislative au apărut în paralel cu alte subiecte de actualitate, precum vizitele oficiale ale unor lideri români în China sau discuțiile privind securitatea la granița cu Ucraina. Totodată, în spațiul public au fost menționate și critici privind cheltuielile de protocol la Palatul Victoria. Acestea reflectă un climat de dezbatere pe diverse teme de politică internă și externă.