Statele Unite au extins, la data de 9 octombrie, regimul de sancțiuni asupra Curții Penale Internaționale, desemnând instituția însăși ca entitate sancționată. Această măsură transformă o confruntare care viza anterior persoane din conducerea și aparatul judiciar al Curții într-un proces care poate afecta direct relațiile financiare și comerciale ale organizației. CPI susține că această decizie vizează perturbarea activității sale și solicită celor 125 de state părți la Statutul de la Roma să asigure mijloacele necesare funcționării.
Cadrul juridic pentru această acțiune provine din Ordinul executiv 14203, emis în februarie 2025. Acest ordin permite blocarea bunurilor și intereselor patrimoniale aflate în Statele Unite sau sub controlul persoanelor americane pentru actorii desemnați. Administrația americană justifică aceste măsuri prin opoziția față de acțiunile CPI care vizează persoane americane și israeliene, o poziție politică a executivului SUA care nu reprezintă o hotărâre a unei instanțe internaționale privind competența Curții.
Deși instituția intră sub regim de blocare, Office of Foreign Assets Control, OFAC, din cadrul Trezoreriei SUA, a emis patru licențe generale pentru a permite anumite tranzacții. General License 13 autorizează operațiunile necesare menținerii sau închiderii contractelor implicate până în aprilie 2027, incluzând plata salariilor, chiria și utilitățile. Alte licențe, precum General License 14, permit servicii de telecomunicații și software, în timp ce General License 15 și 16 reglează procesarea pensiilor și operațiunile legate de detenția persoanelor enumerate de OFAC.
Desemnarea instituțională schimbă amploarea riscurilor, deoarece băncile și furnizorii pot limita relațiile cu o entitate sancționată din cauza calculului de risc juridic sau reputațional. Fondul în beneficiul victimelor a avertizat că aceste sancțiuni pot perturba canalele financiare și parteneriatele necesare pentru reparații, programe de recuperare fizică, sprijin psihosocial și reconstrucție comunitară. Momentan, nu există date despre plăți refuzate sau programe suspendate, însă riscul operațional rămâne o preocupare majoră pentru activitățile de asistență.
În paralel, lideri din Parlamentul European au cerut Comisiei Europene utilizarea Regulamentului european de blocare pentru a proteja operatorii din UE. David McAllister, Mounir Satouri, Bernd Lange, Ilhan Kyuchyuk și Brando Benifei au solicitat această măsură pentru a limita impactul sancțiunilor americane asupra companiilor europene. Regulamentul 2271/96 poate limita conformarea companiilor europene la cerințe străine, însă aplicarea sa nu este automată, deoarece anexa actuală acoperă doar măsuri privind Cuba și Iran.
Curtea Penală Internațională este o instituție creată prin tratat, având competență pentru genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crima de agresiune. Funcționarea sa este bazată pe Statutul de la Roma, care prevede criterii teritoriale și posibilitatea de sesizare de către Consiliul de Securitate al ONU. Această arhitectură juridică permite investigarea unor cetățeni chiar și în absența semnării statutului de către statul de origine, aspect care alimentează disputele de competență cu Washingtonul.