Piața muncii din Timișoara traversează o transformare accelerată, iar simpla deținere a unei diplome sau a unor cunoștințe tehnice nu mai garantează un loc de muncă de calitate pentru absolvenți. Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara, a ajuns la această concluzie în urma unor discuții cu reprezentanții marilor companii din domeniul tehnologiei din vestul țării. Schimbarea este profundă și afectează modul în care specialiștii trebuie să se pregătească pentru carieră.
Companiile din regiune caută tot mai mult specialiști capabili să utilizeze inteligența artificială, să se adapteze rapid și să combine competențe din multiple domenii. Domenii precum cybersecurity, machine learning, automatizări, electronică de putere sau testare avansată sunt zonele în care specialiștii calificați sunt extrem de greu de găsit. Florin Drăgan subliniază că accentul s-a mutat de la competența tehnică pură și disponibilitate către adaptabilitate, transformând întrebarea de la „știi să faci asta?” la „cât de repede poți învăța următorul lucru?”.
Sectorul IT este cel în care această schimbare este cel mai vizibilă, deoarece inteligența artificială poate prelua sarcinile repetitive sau simple. Rectorul precizează că profilul angajaților se schimbă, iar un junior care știe doar să scrie cod simplu va întâmpina dificultăți mari în viitor. În schimb, studenții care înțeleg fundamentele și pot lucra cu instrumente de tip cloud, cybersecurity, embedded sau data vor rămâne foarte căutați pe piață, chiar dacă rolurile de programator se modifică.
Pentru studenții care vor intra pe piața muncii în perioada 2030–2031, provocările vor fi și mai mari, deoarece AI ar putea scrie o parte semnificativă din cod. Din acest motiv, pregătirea trebuie să se concentreze pe rezolvarea problemelor reale și pe combinarea software-ului cu domenii precum robotica, automotive, energia sau medicina. Florin Drăgan consideră că universitățile trebuie să pregătească studenții nu doar pentru primul job, ci pentru o carieră de 40 de ani, prin programe de respecializare continuă.
Pe lângă competențele tehnice, păstrarea absolvenților în Timișoara depinde tot mai mult de calitatea vieții, nu doar de nivelul salariului. Factori precum costul locuințelor, transportul public, accesul la creșe, școli, spații verzi sau viața culturală sunt esențiali pentru tinerii care aleg un oraș pentru a-și construi viața. Un absolvent bun poate alege între Timișoara și alte centre europene, având și posibilitatea de a lucra de la distanță pentru companii străine, ceea ce pune presiune pe administrația locală.
În acest context de schimbare tehnologică și socială, orașele trebuie să devină hub-uri de dezvoltare și invenție, nu doar zone de producție. Rectorul UPT propune o colaborare între universități, companii și administrația locală pentru a anticipa nevoile economiei și a atrage investiții care să rămână pe termen lung în regiune. Miza este transformarea Timișoarei într-un loc unde companiile existente decid să își desfășoare proiectele europene chiar în acest oraș.