Administrația americană și șase companii de top specializate în inteligență artificială au semnat, la Casa Albă, un acord de autoreglementare. Documentul, denumit „Joint Commitment on Frontier Responsibilities”, a fost oficializat la data de 29 septembrie. Prin acest pas, companiile semnatare se angajează să instituie mecanisme de control intern asupra capacităților modelelor lor de inteligență artificială și să permită efectuarea unor evaluări externe realizate de entități independente.
Acordul implică o listă de lideri și companii de import, printre care se numără Google, reprezentat de Sundar Pichai, și Anthropic, prin Dario Amodei. De asemenea, semnătari sunt Meta, prin Mark Zuckerberg, precum și Nvidia, reprezentată de Jensen Huang. Documentul a fost susținut și de OpenAI, prin Greg Brockman, și de compania xAI, reprezentată de Elon Musk. Toate aceste entități vor desemna, de asemenea, un comitet dedicat în cadrul consiliilor de administrație pentru a asigura supravegherea tehnologiilor dezvoltate.
Deși documentul impune noi proceduri de monitorizare, Casa Albă a prezentat acest pas drept o obligație morală, nu juridică. Acest lucru înseamnă că acordul nu prevede aplicarea unor sancțiuni și nu creează obligații care să poată fi executate în instanță. În acest context, administrația americană a optat pentru un model de autoreglementare, evitând în acest moment adoptarea unei legi specifice care să impună reguli stricte și obligatorii pentru sectorul tehnologic.
În paralel cu acest acord, a fost emis un ordin executiv care modifică terminologia utilizată în documentele oficiale ale administrației federale. Termenul „artificial intelligence” va fi înlocuit cu „super intelligence” în toate documentele oficiale. Pentru a clarifica această schimbare, consilierului prezidențial pentru știință i s-a acordat un termen de 60 de zile pentru a formula o definiție legală a noului termen, marcând o schimbare de paradigmă în modul în care statul definește aceste tehnologii.
Această abordare voluntară din partea SUA contrastează puternic cu reglementările din alte regiuni. În aceeași lună, Uniunea Europeană a decis impunerea unor obligații ferme pentru aceleași companii de tehnologie, incluzând termene limită clare și amenzi pentru nerespectarea regulilor. Pentru companiile semnatare ale acordului de la Casa Albă, această diferență de reglementare între piețele americană și cea europeană va genera costuri de conformare inegale pe cele două piețe geografice.
Contextul actual al reglementărilor tehnologice arată o divergență majoră între politicile de guvernare ale marilor puteri economice. În timp ce SUA preferă un model bazat pe cooperarea voluntară și pe responsabilitatea morală a companiilor, Uniunea Europeană avansează spre un cadru legislativ rigid. Această fragmentare a regulilor globale obligă marile corporații să gestioneze standarde de operare diferite în funcție de jurisdicția în care își desfășoară activitățile comerciale.