Eurodeputata portugheză Ana Vasconcelos, reprezentantă a grupului Renew Europe, a solicitat dovezi concrete privind utilitatea verificării vârstei pentru accesul la serviciile online. În cadrul unei dezbateri organizate de Panelul Parlamentului European pentru viitorul științei și tehnologiei, STOA, la Strasbourg, aceasta a pus sub semnul întrebării capacitatea acestor măsuri de a proteja copiii fără a încălca viața privată. Vasconcelos a avertizat că astfel de restricții ar putea descuraja platformele să elimine funcțiile care promovează utilizarea excesivă.
Problematica verificării identității implică metode cu limite tehnice distincte, conform prezentării de la STOA. În timp ce simpla declarare a vârstei poate fi ocolită ușor, utilizarea documentelor de identitate poate crea bariere de acces pentru anumite grupuri de utilizatori. Mai mult, metoda estimării vârstei prin analiza fotografiilor ridică probleme serioase de precizie și de protejare a datelor biometrice sensibile, fiind o metodă care poate afecta și adulții care utilizează platformele.
Soluția propusă de Comisia Europeană urmărește confirmarea unui prag de vârstă fără a dezvălui identitatea reală către platformă. Mecanismul este conceput astfel încă aplicația să transmită doar confirmarea depășirii pragului, fără a salva numele sau data nașterii. Totuși, documentația tehnică recunoaște că un adult poate ajuta un minor să treacă verificarea, iar utilizarea unei rețele private virtuale poate permite ocolirea procesului de verificare a vârstei.
Propunerea Kids Act, care a fost prezentată în urma discuțiilor, include reglementări privind verificarea vârstei și obligații de proiectare a serviciilor pentru protecția minorilor. Aceasta propune conturi autonome pentru utilizatorii de peste 15 ani și conturi administrate de părinți pentru copiii cu vârsta de 13 și 14 ani. Textul este în prezent transmis către Parlamentul European și Consiliu pentru examinare și adoptare, fără ca dezbaterea de la STOA să reprezinte o poziție legislativă finală.
În cadrul prezentării, Michael Adam, șeful Unității pentru politici digitale, a explicat avantajele și limitele diferitelor metode de identificare. De exemplu, deși scanarea facială ar putea evita cererea de documente, aceasta ar reprezenta o ingerință disproporționată în viața privată. De asemenea, Comisia urmărește implementarea acestor instrumente de acces la nivel național până la sfârșitul anului 2026, adaptând tehnologiile la nevoile specifice ale fiecărui stat membru.
Discuțiile privind reglementările digitale și protecția minorilor în spațiul european reflectă o tentativă de echilibrare între siguranța utilizatorilor și libertatea de acces la informație. Aceste procese legislative sunt esențiale pentru definirea modului în care platformele tehnologice vor opera în viitorul direct de reglementare europeană, având în vedere impactul lor social și educațional asupra diverselor grupuri demografice din Uniunea Europeană.