Directorul tehnic al companiei Palantir, Shyam Sankar, a declarat că în Silicon Valley există o formă de „psihoză în masă” legată de dezvoltarea inteligenței artificiale. Această stare de spirit este manifestată prin convingerea extremă a unor cercetători că tehnologia va reuși să găsească un leac pentru cancer. Sankar a observat că unii specialiști au început chiar să fumeze pentru a semnala nivelul de încredere pe care îl acordă acestui domeniu tehnologic.
Shyam Sankar a oferit aceste detalii în cadrul unui interviu acordat emisiunii „Face the Nation” de la CBS. El susține că această practică a fumatului reprezintă un simptom al unei „iluzii colective” care a acoperit industria. Conform directorului tehnic al Palantir, această viziune a acoperit dezbaterea despre siguranța inteligenței artificiale, transformând subiectul într-un fel de „cult milenarist al apocalipsei”. El compară această abordare cu o religie, menționând scenarii apocaliptice discutate încă din anii 2000.
În contextul competiției pentru crearea inteligenței artificiale generale (AGI), companiile se întrec să dezvolte computere capabile să gândească sau să rezolve probleme la fel de bine sau chiar mai bine decât oamenii. Deși nu există date exacte despre numărul de cercetători care au adoptat fumatul, produsele cu nicotină sunt din nou prezente în birourile din Silicon Valley. Palantir oferă chiar gratuit pliculețe cu nicotină angajaților care au peste 21 de ani.
Avi Schiffmann, directorul executiv al startupului Friend, a comentat această tendință în cadrul unei discuții pentru Business Insider. Acesta a declarat că există o presupunere conform căreia, până când utilizatorii vor dezvolta cancer pulmonar, roboții bazați pe inteligență artificială vor fi deja capabili să vindece boala. Totodată, unii fondatori de startupuri au început să consume nicotină și pentru a le facilita relațiile profesionale în cadrul industriei.
Această discuție despre impactul tehnologiei asupra sănătății vine într-un moment în care combaterea bolilor precum cancerul rămâne o prioritate majoră. În România, eforturile de sensibilizare continuă, astfel încât Institutul Oncologic din Cluj-Napoca să organizeze evenimente precum prima „Panglică Umană împotriva cancerului din România”. În timp ce tehnologia AI promite soluții viitoare, comunitatea medicală se concentrează pe acțiuni concrete de combatere a bolii în prezent.
Shyam Sankar a susținut, fără a prezenta dovezi concrete, că majoritatea cercetătorilor americani din acest domeniu împărtășesc această viziune extremă. El a descris această stare ca fiind o obsesie pentru scenarii de tip apocalipsă, care domină discuțiile despre viitorul tehnologiei. Această perspectivă critică subliniază prăbușirea pragului dintre optimismul tehnologic și realitatea științifică în nucleul inovării globale.