Competiția internațională în domeniul inteligenței artificiale se extinde de la modelele lingvistice către sistemele care acționează în lumea fizică, precum roboții și vehiculele autonome. Conform unei analize publicate de German Marshall Fund, China a instalat aproximativ 295.000 de roboți industriali în anul 2024, ceea ce reprezintă 54% din totalul mondial de 542.000 de unități. În contrast, pe întregul continent european au fost instalate doar aproximativ 85.000 de roboți în aceeași perioadă.
Deși China deține un volum masiv de instalări, analiza GMF subliniază că dimensiunea pieței nu garantează automat maturitatea operațională sau avansul tehnologic al sistemelor. China avea peste două milioane de roboți industriali în funcțiune la sfârșitul anului 2024, însă această capacitate de instalare la scară este privită ca un avantaj pentru colectarea datelor. Baza industrială chineză permite testarea repetată în medii reale, generând un flux de date necesar îmbunătățirii modelelor de inteligență artificială fizică.
Europa deține în prezent aproximativ 821.000 de roboți industriali în funcțiune și menține o poziție strategică în segmentele tehnologice de înaltă precizie. Furnizorii europeni sunt esențiali pentru componente mecanice precum senzori, transmisii, rulmenți, actuatoare și sisteme de control care funcționează cu toleranțe extrem de mici. Aceste componente sunt vitale pentru mișcarea precisă a brațelor robotice sau a robotilor humanoizi, oferind continentului un avantaj competitiv în cadrul ecosistemului tehnologic global.
Strategia de dezvoltare a Beijingului pune însă sub presiune aceste poziții europene prin planificarea industrială axată pe înlocuirea importurilor. Autoritățile chineze urmăresc dezvoltarea unor alternative domestice pentru componentele de transmisie și mișcare de înaltă precizie, vizând perioada 2026–2030. Acest proces de localizare vizează reducerea dependenței de furnizorii străini, ceea ce ar putea diminua avantajul european chiar în momentul în care cererea globală pentru astfel de componente de înaltă tehnologie începe să crească semnificativ.
Riscul pentru companiile europene nu este doar cel al concurenței clasice prin preț, ci și cel al pierderii pieței de clienți pe termen lung. Pe termen scurt, China rămâne un client masiv, însă investițiile chinezești sunt direcționate spre autonomia tehnologică. În plus, experiența acumulată în sectorul civil prin utilizarea roboților are potențial de aplicare și în domeniul apărării, prin dezvoltarea de drone și vehicule autonome, transformând datele de la fabrici în resurse cu potențial militar.
Evoluția tehnologiei robotice indică o trecere de la antrenarea modelelor de software către integrarea acestora cu fabricația și utilizarea efectivă în lumea fizică. Capacitatea de a combina inteligența artificială cu infrastructura de testare și fabricile de producție va determina câștigătorii următoarei etape de competiție. Pentru Europa, miza principală constă în păstrarea competitivității în componentele de precizie și în dezvoltarea unor medii de implementare la scară.