Guvernul de la Beijing pune în mișcare o strategie ambițioasă prin care urmărește ca tehnologia inteligenței artificiale să fie integrată în 90% din societatea chineză până în anul 2030. Obiectivul statului este ca această inovație să pătrundă masiv în fabrici, spitale, școli și sisteme de trafic, transformând acest domeniu în motorul principal al următoarei etape de creștere economică. China dorește să preia conducerea globală în acest sector, încercând să depășească performanța Statelor Unite.
Strategia chineză este susținută de investiții publice colosale, în condițiile în care fondurile controlate de stat au direcționat peste 184 de miliarde de dolari către inteligența artificială în perioada 2000-2023. Deși sectorul numără deja 6.000 de companii, investițiile private rămân semnificativ mai mici decât cele din America, unde sursele private au injectat 285 de miliarde de dolari în această tehnologie doar în anul 2025. Anul trecut, guvernul și băncile de stat au promis suplimentarea acestor sume cu alte sute de miliarde de dolari.
Abordarea de la Beijing se concentrează pe aplicații practice imediate, spre deosebire de modelul american axat pe dezvoltarea inteligenței generale artificiale. În parcurile tehnologice, sute de companii dezvoltă cipuri de ultimă generație și modele de inteligență artificială, beneficiind chiar de putere de calcul gratuită oferită de administrația locală. Tehnologia este vizată și pentru utilizări critice, precum alimentarea rachetelor nucleare sau dezvoltarea de implanturi cerebrale menite să ajute persoanele paralizate să comunice.
Necesitatea acestor tehnologii este accentuată de faptul că populația Chinei scade și îmbătrânește rapid, necesitând roboți care să înlocuiască angajații care ies la pensie. În sistemul medical, avatarurile digitale ar putea oferi îngrijire pacienților din zonele rurale, în timp ce autoritățile pot monitoriza mai eficient cetățenii. Totodată, Xi Jinping încurajează companiile să utilizeze modele open-source pentru a câștiga utilizatori la nivel global, contracarând sistemele închise utilizate de companiile americane de top.
Autoritățile chineze gestionează riscurile legate de controlul social și de posibilele atacuri informatice asupra infrastructurii critice prin reglementări stricte. Reglementatorii au impus reguli privind conținutul chatboților și au interzis roboții bazați pe inteligență artificială pentru copii, în timp ce instanțele avertizează companiile să nu adopte tehnologia în mod necritic. Beijingul refuză să încetinească dezvoltarea, considerând că limitările impuse de Washington asupra accesului la cipuri nu trebuie să permită consolidarea avansului american.
Această direcție strategică a fost anticipată încă din iunie 2014, când Xi Jinping a declarat că țara trebuie să devină nu doar cel mai mare cumpărător, ci și cel mai mare producător de roboți. Liderul a subliniat atunci că inteligența artificială va transforma economia globală, poziționând China ca fiind cea mai mare piață din lume. Această viziune de lungă durată guvernează acum eforturile de a transforma tehnologia într-o forță industrială dominantă.