Companiile ucrainene Print&Live UA și iSCALE 3D au finalizat dezvoltarea unei noi generații de roți fără aer, concepute special pentru vehiculele terestre autonome (UGV). Această tehnologie este destinată utilizării în condiții de teren dificile, inclusiv pe linia frontului, unde mobilitatea este critică. Produsele au trecut deja prin teste pe teren și în condiții de luptă, fiind fabricate în serii mici pentru a fi livrate unităților combatante.
Soluția non-pneumatică este creată pentru a elimina vulnerabilitățile anvelopelor convenționale, care pot fi perforate de șișe, resturi de construcții, sârmă ghimpată sau teren înghețat. O astfel de defecțiune poate imobiliza platformele robotizate și poate pune în pericol personalul implicat în recuperarea sau repararea acestora. Noile roți sunt realizate din elastomeri rezistenți și polimeri compoziți, având o structură internă de tip rețea adaptată digital, care menține capacitatea de transport chiar și după distrugeri parțiale.
Designul noilor componente urmărește optimizarea consumului de energie al bateriilor. Prin utilizarea unei benzi de rulare rotunjite și a unei structuri în două componente, dezvoltatorii au reușit să prevină acumularea de noroi, pietre sau gheață. Se estimează că această soluție ar putea crește autonomia operațională a vehiculelor terestre fără pilot cu până la 30% față de modelele occidentale similare, reducând totodată rezistența la rulare și solicitarea sistemelor de propulsie.
Din punct de vedere tehnic, un set de roți noi cântărește între 32 și 56 de kilograme, o valoare mult mai mică decât seturile non-pneumatice occidentale, care ajung la 88 sau 144 de kilograme. Reducerea masei este esențială pentru a diminua solicitarea cutiilor de viteze și a sistemelor electrice ale robotilor. Costul declarat pentru un astfel de set de roți este de aproximativ 680 de euro, oferind o variantă mai accesibilă pentru unitățile de pe front.
Tehnologia imprimării 3D de format mare permite personalizarea completă a componentelor în funcție de cerințele specifice ale fiecărui robot. Prin modificarea digitală a structurii interne, se pot ajusta rigiditatea, geometria și capacitatea de amortizare în funcție de masa vehiculului și de sarcinile transportate. În plus, construcția în două piese facilitează repararea rapidă în teren, deoarece montarea sau înlocuirea componentelor poate fi efectuată fără a utiliza echipamente specializate, precum mașinile de dejantat.
Utilizarea vehiculelor terestre autonome (UGV) în zonele de conflict a devenit o necesitate strategică pentru a reduce expunerea personalului uman la riscuri directe. Tehnologiile de tip robotizat sunt utilizate tot mai des pentru misiuni periculoase, unde o defecțiune tehnică poate compromite întreaga operațiune. Dezvoltarea unor componente mai fiabile, precum aceste roți fără aer, răspunde direct nevoii de a asigura continuitatea misiunilor în condiții de luptă intensă.