Utilizarea intensivă a instrumentelor de inteligență artificială, precum chatboții, ar putea afecta capacitatea oamenilor de a depune efort în rezolvarea problemelor. Un studiu recent realizat de cercetători de la Carnegie Mellon University, Universitatea California Berkeley și alte instituții academice evidențiază faptul că această tehnologie poate reduce perseverența utilizatorilor. Fenomenul apare în special atunci când asistența digitală este retrasă, lăsând persoanele să înfrunte singure sarcinile complexe.
Cercetarea, prezentată la Conference on Language Modeling 2026, a implicat 1.222 de participanți distribuiți în trei experimente distincte. Oamenii de știință au urmărit reacțiile acestora atunci când primeau ajutor de la un chatbot pentru exerciții matematice sau pentru înțelegerea unor texte. În prima etapă, participanții aveau acces la răspunsuri sau indicații, însă asistența a fost eliminată brusc, fără niciun avertisment prealabil pentru subiecți.
Rezultatele au demonstrat că persoanele obișnuite cu ajutorul inteligenței artificiale întâmpină dificultăți majore și tind să renunțe la exerciții mai des decât cei care au lucrat fără asistență. Într-un prim experiment cu 354 de persoane care lucrau cu fracții, cei care foloseau chatbotul au început să greșească mai des și să sară peste probleme după retragerea ajutorului. Un al doilea experiment, desfășurat pe 667 de persoane, a confirmat tendința de a solicita soluții directe fără a parcurge etapele de rezolvare.
Un al treilea experiment, care a inclus 201 participanți, s-a concentrat pe capacitatea de înțelegere a textelor. Rezultatele au indicat faptul că și în acest caz, persoanele care utilizaseră inteligența artificială au manifestat o perseverență mult mai scăzută după ce asistența a fost eliminată. Acest lucru sugerează că impactul tehnologiei nu se limitează doar la domeniul matematicii, ci afectează și activitățile care implică citirea, interpretarea și procesarea informațiilor complexe.
Cercetătorii explică acest comportament prin conceptul de „externalizare cognitivă”, proces prin care oamenii transferă activități mentale către instrumente tehnologice. Deși mecanisme similare au fost observate anterior cu motoarele de căutare sau aplicațiile GPS, inteligența artificială permite delegarea unor sarcini mult mai complexe. O explicație posibilă este că viteza răspunsurilor oferite de AI îi face pe utilizatori să considere metodele tradiționale de gândire drept procese ineficiente sau prea lente.
Deși studiul a avut o durată scurtă, de aproximativ 13–15 minute per experiment, autorii avertizează că efectele pe termen lung necesită investigații suplimentare. Cercetătorii propun ca instrumentele AI să fie proiectate să ofere indicii și explicații, ajutând la dezvoltarea competențelor, în loc să livreze doar rezultatul final. Scopul nu este renunțarea la tehnologie, ci utilizarea acesteia pentru a îmbunătăți gândirea, fără a înlocui efortul intelectual necesar procesului de învățare.