Companiile din România se află într-o poziție critică în ceea ce privește adoptarea tehnologiilor emergente, ocupând ultimul loc în Uniunea Europeană. Conform datelor furnizate de Eurostat, doar 5,2% dintre firmele românești care au cel puțin 10 angajați au utilizat inteligența artificială în anul trecut. Această cifră este semnificativ mai mică decât media europeană, unde rata utilizării tehnologiilor AI în cadrul firmelor cu același număr de angajați este de 20,0%.
Analiza realizată de Rom Avissar, fondatorul ArcWealth, indică faptul că barierele în calea adoptării acestor instrumente sunt multiple și complexe. Companiile se confruntă cu dificultatea de a identifica procesele de business care pot fi automatizate eficient, alături de temeri legate de costurile operaționale. De asemenea, există o preocupare majoră privind riscurile asociate, precum necesitatea de a verifica constant corectitudinea răspunsurilor generate de algoritmi pentru a evita erorile în fața clienților.
Reglementările stricte reprezintă un alt factor de frânare pentru mediul de afaceri din țară. Preocupările legate de conformarea la GDPR și de prevederile AI Act impun procese birocratice ce pot consuma resurse și timp prețios. Mai mult, conform datelor Eurostat, 53,6% dintre firmele care au luat în calcul utilizarea AI, dar au renunțat la ea, au invocat incertitudinea privind consecințele juridice. Această prudență este accentuată de necesitatea de a informa clienții atunci când aceștia interacționează cu sisteme automate.
Digitalizarea deficitară și lipsa competențelor digitale reprezintă probleme structurale pentru economia românească. Raportul Comisiei Europene privind starea Deceniului digital 2025 evidențiază faptul că România are rezultate sub media UE în ceea ce privește competențele digitale de bază. În plus, țara rămâne în urmă la digitalizarea întreprinderilor mici și mijlocii, acestea prezentând un nivel scăzut de inovare și dificultăți în păstrarea angajaților din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor.
Investiția în inteligența artificială implică costuri care depășesc simplul abonament lunar pentru software. Adoptarea necesită timp dedicat formării angajaților și implementarea unor noi politici de utilizare pentru a preveni introducerea de informații confidențiale în instrumente nepotrivite. De asemenea, procesul de verificare a rezultatelor AI poate anula beneficiile de timp, deoarece angajații trebuie să dedice ore suplimentare corectării erorilor și oferirii de context, ceea ce generează costuri de oportunitate pentru companiile care urmăresc profitul.
Evoluția digitală a companiilor din România este influențată de contextul european, unde integrarea tehnologiilor avansate este o prioritate pentru competitivitatea economică. În timp ce alte state membre avansează rapid, decalajul de performanță digitală poate accentua diferențele dintre întreprinderile mari și IMM-uri. Această evoluție tehnologică este strâns legată de capacitatea de adaptare la noile standarde de reglementare și de dezvoltarea forței de muncă specializate în sectorul digital.