Inteligența artificială are potențialul de a majora productivitatea economiilor europene cu aproximativ 1% în următorul interval de cinci ani, conform unui document elaborat de Fondul Monetar Internațional. Totuși, instituția avertizează că această evoluție tehnologică poartă cu sine riscuri semnificative, precum accentuarea inegalităților sociale, presiunea asupra rețelelor electrice și creșterea dependenței de tehnologiile provenite din afara continentului. Analiza a fost pregătită special pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în perioada 18-19 septembrie.
Impactul asupra forței de muncă este unul masiv, deoarece FMI estimează că aproximativ 60% dintre angajații din economiile europene avansate ocupă funcții puternic expuse inteligenței artificiale. Pentru o parte din acești lucrători, instrumentele de tip AI pot funcționa ca un motor de creștere a productivității, însă pentru alții există riscul de înlocuire. Această amenințare este prezentă în special în ocupațiile unde sarcinile de rutină pot fi automatizate, iar tehnologia poate substitui munca umană în loc să o completeze.
Pe lângă aspectele legate de ocupare, există îngrijorări majore privind infrastructura energetică, deoarece centrele de date utilizează deja circa 3% din electricitatea consumată pe continentul european. Extinderea utilizării inteligenței artificiale ar putea duce la o creștere drastică a acestui necesar energetic, punând sub presiune rețelele electrice locale. Zonele precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin sunt identificate ca fiind printre cele mai expuse, din cauza concentrației actuale de centre de date în aceste metropole tehnologice.
FMI subliniază, de asemenea, riscul unei noi dependențe strategice, având în vedere că SUA și China domină în prezent dezvoltarea modelelor de inteligență artificială. Pentru a evita această situație, Europa ar avea nevoie de investiții substanțiale în propria industrie AI. Documentul menționează că finalizarea pieței unice europene ar putea ajuta la o distribuție mai uniformă a tehnologiei și a beneficiilor sale în cele 27 de state membre, reducând fragmentarea piețelor de capital și de energie.
Analiza reia preocupările exprimate anterior de Comisia Europeană și de fostul președinte al BCE, Mario Draghi, privind limitările investițiilor și ale inovării. Aceștia au semnalat faptul că fragmentarea piețelor de capital, a forței de muncă și a energiei reprezintă obstacole majore pentru dezvoltarea continuă. Fondul recomandă, prin urmare, investiții în infrastructura electrică transfrontalieră și o integrare mult mai profundă a pieței europene a energiei pentru a susține noile cerințe tehnologice.
Evoluția digitalizării în Europa se înscrie într-un cadru de transformare structurală a economiilor, unde integrarea pieței unice rămâne un pilon central pentru competitivitate. În contextul actual, deciziile privind infrastructura energetică și investițiile în tehnologie vor determina dacă beneficiile productivității vor fi distribuite echitabil sau dacă vor crea noi diviziuni între statele membre și între diferite categorii de angajați din continent.