Inteligența artificială are potențialul de a majora productivitatea economiilor europene cu aproximativ 1% în următorul quitecineci ani, conform unui document elaborat de Fondul Monetar Internațional. Analiza, citată de Reuters, a fost pregătită special pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în perioada 18-19 septembrie. Documentul subliniază că, deși există oportunități economice, riscurile asociate sunt semnificative.
FMI avertizează că impactul tehnologiei va fi distribuit în mod neuniform între diverse țări, regiuni și categorii de angajați. O preocupare majoră vizează faptul că beneficiile și costurile vor fi distribuite inegal, ceea ce poate duce la accentuarea disparităților existente. Pentru a atenua acest fenomen, Fondul consideră că finalizarea pieței unice europene ar putea ajuta la o răspândire mai uniformă a tehnologiei și a avantajelor sale în toate cele 27 de state membre.
Din punct de vedere al forței de muncă, aproximativ 60% dintre angajații din economiile europene avansate ocupă profesii care sunt foarte expuse inteligenței artificiale. În timp ce pentru unii utilizarea acestor instrumente va crește productivitatea, alții riscă să fie înlocuiți prin automatizarea sarcinilor de rutină. Această problemă apare în special în ocupațiile unde inteligența artificială poate substitui munca umană, în loc să o completeze, afectând în mod preponderent economiile mai avansate.
Sectorul energetic se confruntă cu provocări majore, deoarece centrele de date utilizează deja circa 3% din electricitatea consumată pe continentul european. Extinderea utilizării inteligenței artificiale va duce la o creștere puternică a acestui necesar energetic, punând presiune pe rețelele electrice locale. Orașe precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin sunt printre zonele cele mai expuse, motiv pentru care FMI recomandă investiții în infrastructura electrică transfrontalieră și o integrare mai profundă a pieței energiei.
O altă problemă strategică identificată este riscul unei noi dependențe tehnologice față de marile puteri globale. În prezent, SUA și China domină dezvoltarea modelelor de inteligență artificială, ceea ce pune Europa într-o poziție vulnerabilă. Pentru a evita această dependență de tehnologiile străine, instituția internațională subliniază necesitatea unor investiții semnificative în propria industrie AI, asigurând astfel o autonomie tehnologică necesară stabilității economice pe termen lung.
Analiza FMI reia preocupările exprimate anterior de Comisia Europeană și de fostul președinte al BCE, Mario Draghi, privind fragmentarea piețelor de capital, a forței de muncă și a energiei. Aceste limitări structurale sunt văzute ca obstacole care pot frâna procesele de investiții și nivelul de inovare din cadrul Uniunii Europene, afectând capacitatea de adaptare la noile tehnologii.