România dispune de resurse financiare și de talente necesare procesului de digitalizare, însă rămâne în urmă față de țările din regiune, conform declarațiilor făcute de Gabriela Popescu, CEO Microsoft România. În cadrul unei întâlniri cu presa, aceasta a subliniat că, deși există o creștere, ritmul de dezvoltare nu este suficient de rapid pentru a menține competitivitatea țării în raport cu vecinii europeni.
Un aspect critic evidențiat de Gabriela Popescu este gradul scăzut de adopție a inteligenței artificiale generative. În prezent, doar 18% din populația României utilizează această tehnologie, ceea ce poziționează țara pe locul 61 din cele 147 de state analizate într-un raport Microsoft. În comparație, în regiune, rata de adopție este semnificativ mai mare: Cehia înregistrează 31,2%, Polonia are 32,3%, iar Ungaria atinge 33,3%.
Deși Microsoft România are o prezență solidă cu 2.000 de angajați în București, Timișoara și Iași, inclusiv circa 800-900 de ingineri, problema nu este lipsa de expertiză. Gabriela Popescu a menționat că majoritatea produselor și liniilor de tehnologie ale companiei trec prin mâinile colegilor din România, care au depus 2025 de patente anul trecut. Totuși, viteza de luare a deciziilor și implementarea schimbărilor rămân puncte slabe față de competitori.
Există un decalaj vizibil între viteza de digitalizare din sectorul privat și cea din sectorul public. În zona comercială, companiile precum UiPath, Banca Transilvania sau Regina Maria adoptă tehnologiile AI pentru a rămâne competitive. În schimb, sectorul public funcționează ca un motor care merge mai încet, având nevoie de o viziune mai clară, de strategii bine conturate și de decizii luate cu o viteză apropiată de cea din țările vecine.
Problema principală nu este lipsa banilor, având în vedere că România a încheiat PNRR, care a alocat 1,5 miliarde de euro pentru digitalizare, ci problema de execuție. Gabriela Popescu susține că este necesară o strategie de digitalizare structurată și o instituție stakeholder împuternțită pentru a scala aceste procese la nivel național. Este nevoie de mai multă intenție și de decizii luate informat pentru a transforma resursele disponibile în rezultate concrete.
Procesul de digitalizare în România este strâns legat de gestionarea fondurilor europene prin mecanisme precum PNRR. Aceste resurse sunt destinate modernizării infrastructurii digitale și a administrației, însă succesul depinde de capacitatea instituțiilor de a transforma alocările financiare în implementări tehnologice rapide. Fără o execuție eficientă a acestor fonduri, obiectivele de creștere a competitivității economice rămân sub presiunea decalajului tehnologic față de restul Europei.