Discuțiile despre viitorul creativității în România și modul în care inteligența artificială poate influența procesele de creație au avut loc luni, 5 octombrie, la Biblioteca Centrală Universitară. Evenimentul „CREATIVE ROMANIA: Observator & Laborator al Ecologiilor Creative” a făcut parte din programul Romanian Creative Week (RCW) X Bucharest 2026. Masa rotundă a urmărit transformarea creativității într-un ecosistem capabil să susțină artiștii și industriile creative pe termen lung, abordând teme precum educația, accesul pe piețele internaționale și finanțarea culturii.
Mirabela Grădinaru a deschis dialogul, subliniind importanța conexiunilor dintre oameni, instituții și comunități pentru dezvoltarea ideilor noi. Aceasta a menționat că industriile creative nu produc doar bunuri culturale, ci generează și oportunități de dezvoltare pentru comunități prin proiecte valoroase. În acest context, Sorin Costreie a argumentat că sistemul educațional trebuie să treacă de la memorare la gândire critică. El a propus ca universitățile să devină ele însele o industrie creativă, evitând rolul de simple fabrici de diplome.
Tehnologia a fost abordată ca un instrument care nu trebuie să înlocuiască educația umanistă sau capacitatea de a experimenta. Teodor Frolu a susținut că AI poate accentua valoarea experiențelor care nu pot fi standardizate, precum interacțiunea directă sau emoția. Totodată, artistul vizual Andrei Cozlac a pledat pentru pregătirea copiilor să folosească noile instrumente în mod conștient. El a considerat că inteligența artificială reprezintă o etapă evolutivă, iar soluția pentru a evita șablonizarea minții este antrenarea intensivă a gândirii critice.
Partea a doua a dezbaterii s-a concentrat pe dificultățile accesului pe piețele internaționale, care depind în prezent prea mult de efortul individual. Ioana Ciolacu a vorbit despre importanța autonomiei în educație, în timp ce Andrei Boncea a analizat conceptul de „artist-companie”, capabil să utilizeze tehnologia pentru a prelua activități care anterior necesitau echipe întregi. Anca Lupeș a solicitat o implicare mai mare a statului prin strategii clare de promovare și mecanisme de susținere financiară pentru exportul cultural românesc.
Finanțarea și birocrația au fost, de asemenea, puncte de interes pentru Bogdan Trâmbaciu, care a propus utilizarea AI pentru simplificarea proceselor administrative. El a menționat că tehnologia poate ajuta la structurarea platformelor de finanțare și la evaluarea proiectelor, reducând birocrația spre zero. Pe de altă parte, Maria Rădăn-Papasima a subliniat că indicatorii actuali nu surprind întotdeauna impactul real al culturii. Ea a propus monitorizarea proiectelor și după încheierea acestora, pentru a evalua efectele concrete și a îmbunătăți programele viitoare.
Romanian Creative Week este un eveniment organizat de Federația Patronatelor din Industriile Creative, o organizație care a fost înființată în Iași în anul 2011. Această federație a coordonat peste 100 de proiecte menite să promoveze industriile creative la nivel național și internațional. Evenimentul de anul acesta, RCW X Bucharest 2026, se desfășoară în perioada 2-8 octombrie, fiind plasat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, oferind un cadru de colaborare între sectorul public și cel privat.