Discuțiile de la evenimentul „CREATIVE ROMANIA: Observator & Laborator al Ecologiilor Creative” au evidențiat provocările pe care le aduce inteligența artificială în raport cu procesul de creație umană. Masa rotundă, desfășurată luni, 5 octombrie, la Biblioteca Centrală Universitară în cadrul Romanian Creative Week (RCW) X Bucharest 2026, a analizat modul în care România poate transforma creativitatea într-un ecosistem sustenabil. Temele centrale au inclus educația, accesul pe piețele internaționale și finanțarea culturii.
Mirabela Grădinaru a deschis dialogul, subliniind importanța conexiunilor dintre oameni, instituții și comunități pentru dezvoltarea creativității. Ea a menționat că industriile creative nu produc doar bunuri culturale, ci generează și oportunități de dezvoltare pentru întreaga societate. Mesajul său a pus accent pe necesitatea colaborării între diverse domenii pentru a susține proiectele valoroase realizate adesea cu resurse limitate.
Sorin Costreie, consilier prezidențial pentru educație și cercetare, a argumentat că sistemul educațional trebuie să treacă de la memorare la dezvoltarea gândirii critice. El a avertizat că inteligența artificială ar putea șabloniza mintea copiilor dacă nu este tratată strict ca un instrument de suport. Costreie a propus ca universitățile să devină ele însele o industrie creativă, evitând rolul de simple fabrici de diplome.
Teodor Frolu, membru fondator al Asociației Spațiu Urban București, a observat că tehnologia nu trebuie să intre în conflict cu creativitatea. El a susținut că experiențele care nu pot fi standardizate, precum manufactura sau emoția umană, vor deveni și mai valoroase datorită prezenței AI. Artistul vizual Andrei Cozlac a completat că soluția pentru a pregăti generațiile viitoare constă în antrenarea intensivă a gândirii critice.
Anca Lupeș, președinte RAW Music, a subliniat nevoia unei implicări mai constante a statului în promovarea artiștilor români pe piețele externe. Ea a propus implementarea unei strategii pentru cultură și crearea unui mecanism de susținere financiară pentru exportul cultural. În același sens, Bogdan Trâmbaciu, din Ministerul Culturii, a menționat că AI poate reduce birocrația administrativă, ajutând la structurarea platformelor de finanțare.
Evenimentul s-a desfășurat într-un context în care România traversează o perioadă de tranziție politică, după cinci luni de blocaj. Discuțiile de la Biblioteca Centrală Universitară au avut loc la scurt timp după desemnarea lui Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru, într-un moment în care agenda publică este marcată de pregătirile pentru reuniunea Consiliului European.
Marlene Herberth, gazda evenimentului, a concluzionat că miza este crearea unor spații de experiment pentru tineri. Ea a vorbit despre necesitatea unei alfabetizări culturale și digitale pentru a permite participarea la transformarea lumii. Pentru succesul acestui proces, este necesară o colaborare între instituțiile publice, universități și partenerii privați pentru a asigura finanțarea necesară experimentelor culturale.