O conferință dedicată impactului inteligenței artificiale asupra economiei a avut loc la București, în perioada 14-15 octombrie 2026. Evenimentul, intitulat „Revoluția tehnologică și reglementarea Inteligenței Artificiale: beneficii, oportunități, riscuri”, a reunit peste 120 de reprezentanți din cadrul instituțiilor europene și naționale, autorități de reglementare, sistemul judiciar, mediul universitar și sectorul privat. Manifestarea a fost organizată de Facultatea de Drept din cadrul Universității din București, în parteneriat cu Reprezentanța Comisiei Europene în România, Think Tank 360, Women in Data Science Romania și Centrul pentru Analize Strategice.
Reprezentanța Comisiei Europene în România a subliniat importanța unui cadru de reglementare clar și predictibil pentru a valorifica potențialul specialiștilor și cercetătorilor din România. Conform declarației oficiale, este esențial ca tehnologia să fie implementată responsabil în economie, administratie și servicii publice, păstrând controlul uman și protejând cetățenii. Pentru dezvoltarea acestui sector, s-a evidențiat necesitatea investițiilor, a infrastructurii, a accesului la date și a dezvoltării competențelor necesare în cadrul societății.
Think Tank 360 a argumentat că reglementarea inteligenței artificiale trebuie privită ca o oportunitate strategică pentru consolidarea competitivității economice a României, nu doar ca o obligație de conformare. Pentru ca AI Act să producă rezultate concrete, este necesară conectarea cadrului legislativ la realitățile companiilor și la capacitatea instituțiilor. Scopul conferinței a fost facilitarea unui dialog strategic între autorități, mediul academic și sectorul privat pentru a transforma adoptarea responsabilă a AI într-un motor de dezvoltare.
Agenda celor două zile de discuții a cuprins patru paneluri și peste 20 de teme, axate pe implicațiile juridice, economice și sociale ale noilor tehnologii. Participanții au analizat aplicarea Regulamentului european privind inteligența artificială, costurile de conformare, digitalizarea justiției și securitatea infrastructurilor critice. De asemenea, s-a discutat despre influența noilor obligații asupra deciziilor de investiții, asupra costurilor operaționale și asupra accesului companiilor pe piețele externe, subliniind beneficiile standardelor comune de securitate.
În domeniul juridic, discuțiile au vizat transparența proceselor decizionale, răspunderea pentru deciziile asistate de calculatoare și protecția drepturilor fundamentale. S-a pus accent pe corelarea Regulamentului european privind inteligența artificială cu alte acte, precum Regulamentul general privind protecția datelor sau Directiva privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice. Această aplicare coerentă este menită să elimine suprapunerile de sarcini și să reducă cheltuielile de conformare ale societăților comerciale, oferind totodată predictibilitate fiscală pentru cercetare și dezvoltare.
Implementarea reglementărilor europene privind inteligența artificială se înscrie într-un context de transformare digitală accelerată la nivelul întregii Uniuni Europene. Această evoluție legislativă urmărește să creeze un mediu sigur pentru utilizatori, în timp ce companiile trebuie să navigheze între cerințele de conformitate și nevoia de inovare tehnologică. Stabilirea unor norme clare este considerată un pas fundamental pentru a asigura securitatea cibernetică și reziliența infrastructurilor critice în fața noilor provocări digitale.