Utilizarea inteligenței artificiale în cadrul Uniunii Europene a cunoscut o expansiune semnificativă în ultimii ani, însă rămâne în urma modelului american. Conform unui raport prezentat marți de Comisia Europeană, aproximativ 30% dintre lucrătorii din UE utilizează instrumente AI, o cifră situată sub pragul de 43% înregistrat în SUA. Această diferență tehnologică este vizibilă și la nivel de țări, cu rate de utilizare de peste 30% în Suedia sau Danemarca, față de sub 10% în România, Polonia sau Bulgaria.
Adoptarea acestor tehnologii aduce beneficii economice clare, printre care o creștere a productivității muncii de aproximativ 4%. Datele indică faptul că întreprinderile care implementează AI plătesc salarii mai mari, însă aceste avantaje sunt distribuite inegal. Companiile medii și mari înregistrează creșteri ale productivității mult mai ridicate decât întreprinderile mici, ceea ce ar putea agrava decalajele de venituri în Europa, o regiune dominată structural de întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri).
Pe lângă beneficii, analiza evidențiază riscuri majore legate de reconfigurarea rolurilor profesionale. Se observă o scădere a cererii pentru sarcinile cognitive standardizate, precum munca de birou sau traducerea, în timp ce cererea pentru roluri tehnice și analitice crește. Deși AI conduce momentan mai degrabă la o schimbare a conținutului posturilor decât la înlocuirea masivă a oamenilor, anumite categorii, precum managerii și profesioniștii din domeniul financiar, prezintă o expunere deosebit de ridicată la impactul tehnologiei.
O preocupare majoră vizează impactul asupra noilor generații de angajați. Un studiu transnațional pe un eșantion de 243 de milioane de înregistrări confirmă o contracție a ofertei de muncă pentru nivelul entry level, cu scăderi între 14 și 29% în funcție de țară. Sectoarele de dezvoltare software și serviciile pentru clienți sunt printre cele mai afectate, punând sub presiune procesul prin care tinerii se transformă în profesioniști cu experiență pe parcursul deceniului următor.
Utilizarea excesivă a AI poate afecta și calitatea muncii prin scăderea efortului de gândire critică. Într-un experiment cu 758 consultanți, s-a observat că utilizarea AI generativă a sporit viteza, dar a redus probabilitatea de a ajunge la o soluție corectă cu 19 pp atunci când sarcina depășea capacitatea sistemului. Această tendință este mai pronunțată în rândul utilizatorilor tineri, care tind să accepte rezultate plauzibile, dar eronate, în loc să verifice riguros conținutul produs.
Evoluția pieței muncii în contextul digitalizării este un subiect complex care necesită monitorizare constantă din partea autorităților europene. În UE, dependența de furnizorii externi pentru infrastructura și proprietatea intelectuală digitală esențială depășește pragul de 80%, ceea ce ridică semne de întrebare privind autonomia strategică. Din acest motiv, Comisia Europeană a decis crearea unui grup de experți în domeniul AI pentru a investiga permanent implicațiile acestor tehnologii asupra structurii ocupării forței de muncă.