Integrarea inteligenței artificiale în activitatea cotidiană a companiilor începe să transforme structura pieței muncii, afectând în special accesul tinerilor la cariere. Un studiu realizat de Goldman Sachs, intitulat „Are inteligența artificială un impact asupra piețelor globale ale forței de muncă?”, evidențiază faptul că posturile de nivel junior sunt printre cele mai vulnerabile. Această schimbare nu se manifestă neapărat prin concedieri în masă, ci prin reducerea numărului de poziții disponibile pentru cei aflați la început de drum.
Analiza bancii americane Goldman Sachs arată că riscurile de angajare sunt mai ridicate pentru tinerii angajați pe măsură ce tehnologia avansează. În loc de un val de demitieri, impactul se va resimti prin decizia companiilor de a nu mai crea anumite posturi. Această tendință este deja vizibilă în Spania, unde tehnologia este utilizată de una din cinci companii. Efectele nu sunt distribuite uniform, concentrându-se în sectoare precum tehnologia, consultanța, publicitatea sau dezvoltarea software.
Posturile de nivel de intrare, precum cele pentru stagiari, proaspeți absolvenți sau analiști juniori, sunt cele mai expuse riscurilor de automatizare. Acest lucru se datorează faptului că inteligența artificială poate prelua sarcinile repetitive, administrative sau simple, care erau tradițional îndeplinite de începători. Prin automatizarea acestor activități de bază, companiile pot reduce nevoia de a recruta oameni pentru poziții de început, ceea ce complică procesul de acumulare a experienței necesare pentru avansarea profesională.
Industria centrelor de relații cu clienții reprezintă unul dintre domeniile unde efectele automatizării sunt cele mai evidente. Goldman Sachs a identificat scăderi semnificative în ocuparea forței de muncă în call centere, cu o reducere de 39% în Statele Unite, 33% în Canada și 27% în Germania. Pe lângă acest sector, și domeniile de informații, comunicații și dezvoltare software sunt identificate ca având o expunere ridicată la impactul tehnologiei de inteligență artificială.
În prezent, adoptarea inteligenței artificiale în principalele economii dezvoltate se situează între 15% și 20%, în timp ce în piețele emergente procentul este de 10%-15%. Deși există temeri privind distrugerea locurilor de muncă, impactul agregat asupra economiilor rămâne limitat. De exemplu, în Franța, Canada și Statele Unite, o expunere de 10% la inteligența artificială este asociată cu o scădere de doar aproximativ 0,1 puncte procentuale a creșterii anuale a ocupării forței de muncă.
Transformarea pieței muncii prin intermediul inteligenței artificiale reprezintă o provocare structurală pentru modelul tradițional de dezvoltare a carierei. Dacă sarcinile de bază sunt automatizate, companiile vor trebui să regândească complet metodele de recrutare și pregătire a noilor generații de specialiști. Această evoluție forțează o adaptare rapidă a sistemelor de învățământ și a strategiilor de integrare profesională pentru a compensa pierderea oportunităților de început de carieră.