România se poziționează printre primele țări din Uniunea Europeană în ceea ce privește volumul de ore de muncă economisite prin utilizarea inteligenței artificiale. Conform datelor furnizate de Mercury Research, angajații români reușesc să economisească, în medie, 19 ore pe lună folosind aceste tehnologii, ceea ce echivalează cu aproximativ două zile și jumătate de lucru. În ciuda acestui avantaj tehnologic, majoritatea lucrătorilor din România nu manifestă temeri că inteligența artificială le va lua locul de muncă.
Analiza indică faptul că 71,9% dintre angajații români care utilizează inteligența artificială afirmă că nu au nicio teamă de disponibilizare. Ioan Simu, directorul Mercury Research, explică acest fenomen prin faptul că managerii și persoanele cu educație superioară, care folosesc cel mai mult tehnologia, se simt mai siguri pe pozițiile lor. Calificarea lor ridicată reduce semnificativ preocuparea legată de redundanță, în timp ce cei cu sarcini repetitive pot beneficia de o eficientizare mai mare a timpului.
În contrast cu România, situația din alte țări europene prezintă nuanțe diferite. În Austria, timpul economisit cu inteligența artificială este mult mai mic, fiind sub opt ore pe lună, iar cercetătorul Alexander Zeh subliniază că mulți oameni nu realizează încă impactul pe termen lung. În Franța, angajații economisesc în medie 20 de ore pe lună, însă există o diviziere între nivelurile ierarhice: doar 10% dintre lucrători sunt îngrijorați, în timp ce 61% dintre manageri și directori se tem de înlocuirea lor.
Riscul pierderii locului de muncă este concentrat în sectoarele care implică activități repetitive și mecanizate. Dumitru Costin, liderul Blocului Național Sindical, menționează că industriile precum IT-ul, retailul, industria de automobile sau justiția sunt printre cele mai vulnerabile. De asemenea, în Spania, serviciile de relații cu clienții și programarea sunt identificate ca domenii cu un potențial ridicat de automatizare, deoarece procesele lor sunt structurate pe reguli și pași clar definiți, facilitând implementarea tehnologiei.
Teama de pierdere a locului de muncă este mai accentuată în rândul tinerilor cu vârste între 18 și 29 de ani. Aceștia ocupă, de regulă, poziții de începător, numite „entry level”, care implică sarcini simple ce pot fi executate rapid de algoritmi. Studiile arată că și nivelul veniturilor influențează această percepție, persoanele cu venituri medii sau mici fiind mai îngrijorate decât cele cu salarii mari. În Austria, această vulnerabilitate este observată similar la angajații cu calificare scăzută.
Evoluția tehnologiei pe piața muncii este un proces complex care necesită adaptare constantă a forței de muncă. În timp ce în unele țări europene sindicatele cer negociere colectivă și transparență pentru a proteja angajații, în România lipsa unei abordări sistemice a inteligenței artificiale rămâne un punct critic. Informațiile despre impactul tehnologiei sunt adesea disparate, ceea ce ar putea crește brusc nivelul de anxietate în cazul în care apar evenimente de masă, precum concedierile din sectorul tech.