Adoptarea inteligenței artificiale de către companii nu afectează direct starea de bine a angajaților, ci exercită un impact indirect prin transformarea modului de lucru. Conform studiului empiric „AI and employee wellbeing in the workplace”, publicat în revista „Journal of Business Research” în octombrie 2025, această influență trece prin optimizarea sarcinilor și îmbunătățirea siguranței locului de muncă. Tehnologia schimbă rutina zilnică, comunicarea și colaborarea, influențând modul în care persoanele își percep rolurile profesionale.
Extinderea rapidă a inteligenței artificiale generative și a inteligenței artificiale emoționale (IAE) modifică structura organizațiilor și activitățile bazate pe cunoștințe. IAE utilizează tehnologii care analizează și interpretează emoțiile prin combinarea analizei volumelor mari de date cu învățarea automată. Companii precum IBM, Unilever, Microsoft și Softbank utilizează deja capacitățile de analiză a emoțiilor în procesele de recrutare, dar și pentru monitorizarea atenției, implicării și stării de bine a angajaților.
Utilizarea AI poate crește resursele disponibile pentru angajați prin automatizarea sarcinilor repetitive și consumatoare de timp, permițând concentrarea pe activități creative și strategice. Tehnologia sprijină luarea deciziilor prin identificarea unor tipare și tendințe complexe pe care oamenii le-ar putea detecta cu dificultate. În plus, AI este utilizat pentru îmbunătățirea condițiilor ergonomice, evaluarea riscurilor și monitorizarea stresului, oferind resurse care reduc factorii care îngreunează munca.
Deși optimizarea sarcinilor este asociată pozitiv cu implicarea și satisfacția profesională, integrarea AI aduce și provocări etice semnificative. Monitorizarea în timp real a performanței și a stării emoționale poate ridica semne de întrebare privind viața privată și poate crește nivelul de anxietate. Prejudecățile din algoritmi pot duce la decizii incorecte, iar caracterul de „cutie neagră” al unor sisteme face dificilă înțelegerea modului în care sunt luate deciziile, afectând încrederea angajaților.
Eficiența proceselor de lucru crește odată cu adoptarea AI, contribuind la performanța organizațiilor și la competitivitatea acestora. Utilizarea inteligenței artificiale în securitatea cibernetică le oferă angajaților un sentiment de protecție, ceea ce reduce stresul și oferă un control mai mare asupra activității. Totuși, complexitatea sistemelor creează dificultăți în stabilirea responsabilității, deoarece chiar și creatorii acestor tehnologii pot avea dificultăți în a explica procesul decizional al AI.
Evoluția mediului de lucru sub influența tehnologiei are repercursiuni care depășesc nivelul individual al angajatului. Starea de bine influențează satisfacția față de viață, productivitatea și capacitatea de a inova, având efecte asupra performanței organizației și, ulterior, asupra economiei. În contextul actual, aceste transformări digitale sunt esențiale pentru adaptarea companiilor la cerințele unei piețe globale tot mai tehnologizate și competitive.