Inteligența artificială oferă beneficii clare în sistemele medicale la nivel global, permițând medicilor să trateze mai mulți pacienți și să reducă timpul dedicat birocrației. Concluziile apar în Future Health Index, cel mai amplu studiu global de acest tip realizat de Royal Philips. Cercetarea a inclus peste 2.000 de profesioniști din sănătate și peste 20.000 de pacienți din zece țări, printre care Brazilia, China, Franța, Germania, India, Indonezia, Olanda, Arabia Saudită, Marea Britanie și Statele Unite.
În contextul în care resursele sunt limitate, utilizarea AI pe piața medicală aduce îmbunătățiri vizibile. Conform raportului, 34% dintre liderii din sănătate raportează deja economii bugetare prin implementarea acestei tehnologii, în timp ce 62% susțin că beneficiile investiției egalează sau depășesc costurile inițiale. Pentru profesioniști, 50% spun că AI le-a crescut capacitatea de a vedea mai mulți pacienți, cu o creștere centrală de 8 pacienți suplimentari pe săptămână, ajutând totodată la eficientizarea fluxurilor de lucru.
Tehnologia poate combate și problema epuizării profesionale, o cauză majoră a exodului de personal medical. Aproape jumătate dintre respondenți au raportat că au economisit cel puțin 132 de ore anual, ceea ce echivalează cu peste trei săptămâni de lucru. De asemenea, 50% dintre clinicieni afirmă că AI le-a îmbunătățit echilibrul viață-muncă, 49% declarând că sunt mai puțin stresați, iar 47% susțin că fac mai puține ore suplimentare sau duc mai puțină muncă acasă.
AI poate ajuta la reducerea decalajului dintre mediul urban și cel rural, îmbunătățind accesul în zonele subdeservite. 75% dintre cei consultați cred că această tehnologie va reduce diferențele de calitate între serviciile medicale, iar 56% dintre pacienți consideră că AI va îmbunătăți îngrijirea în mediul rural. La nivel global, 60% dintre pacienți susțin că AI generativ i-a ajutat să recunoască momentul oportun pentru a consulta un medic, oferindu-le ghidaj către opțiunea de îngrijire potrivită.
La nivelul sistemului de sănătate din România, provocările rămân semnificative, incluzând lipsa personalului calificat și presiunea pe instituții. Datele OECD și ale Comisiei Europene arată că România are cele mai mici cheltuieli de sănătate pe cap de locuitor din Uniunea Europeană, cu o sumă de 1.800 de euro în 2023, ajustată la puterea de cumpărare. Această valoare este sub jumătate din media UE de 3.832 de euro și reprezintă doar 5,8% din PIB, față de media europeană de 10%.
Problematica deficitului de personal medical în România este accentuată de faptul că mulți absolvenți și specialiști cu experiență aleg să se angajeze sau să locuiască în străinătate. În acest context, Guvernul a adoptat în octombrie 2024 un memorandum pentru operaționalizarea spitalelor complet inteligente, vizând integrarea dosarului electronic al pacientului, telemedicinei și a inteligenței artificiale în deciziile clinice pentru a combate fragmentarea informațiilor medicale.