Un biolog american de la Massachusetts Institute of Technology (MIT), Kevin Esvelt, a lansat ipoteze critice privind incidentul de sănătate publică din regiunea Irkuțk, Rusia. Acesta pune la îndoială explicațiile oferite de autoritățile ruse în cazul unei presupuse infecții cu ciumă pneumonică. Cercetătorul subliniază că modul în care statul rus a reacționat sugerează un scenariu mult mai complex decât cel de o simplă expunere accidentală la un agent patogen în mediul de lucru.
Kevin Esvelt a argumentat că implicarea serviciilor de securitate și carantină impusă mai multor spitale nu se aliniază cu un incident de laborator obișnuit. Potrivit specialistului, într-un caz de expunere accidentală, persoanele contactate ar fi putut primi imediat antibiotice profilactice pentru a preveni boala. Faptul că s-a apelat la blocaje fizice indică, în opinia sa, faptul că agentul patogen nu poate fi controlat prin tratament antibiotic standard sau că nu este vorba despre ciumă.
Incidentul a devenit cunoscut după decesul Dariei Șipilova, o tehniciană de laborator în vârstă de 28 de ani, care lucra la un institut de cercetare din Irkuțk. Conform relatărilor, aceasta ar fi spart un recipient cu bacterii vii în timpul colectării probelor, evoluând rapid spre o stare critică. Deși autoritățile ruse, prin Rospotrebnadzor, au vorbit despre o „pneumonie cu etiologie necunoscută”, circumstanțele decesului au ridicat suspiciuni privind prezența bacteriei Yersinia pestis.
Expertul în biosecuritate Natalia Vinograd a menționat că este prematur să tragem concluzii definitive fără rezultatele oficiale ale anchetei de stat. Ea a subliniat că, într-un laborator modern, un incident de tipul unui recipient spart este puțin probabil, existând posibilitatea unei defecțiuni la hota de biosecuritate sau formarea unui aerosol. Vinograd a adăugat că viteza cu care boala a afectat tânăra ar putea indica o gestionare întârziată a simptomelor inițiale.
Alte ipoteze au fost ridicate de epidemiologul Mihail Favorov, care consideră scenariul accidentului de laborator greu de crezut, având în vedere echipamentele de protecție utilizate. Esvelt a sugerat, de asemenea, că agentul ar putea fi un microorganism modificat sau unul pe care autoritățile ruse nu doresc să îl facă public. Totuși, cercetătorul a precizat că nu există dovezi publice care să demonstreze că acest agent reprezintă o amenințare pandemică globală.
Situația din regiunea Irkuțk a generat o stare de incertitudine, fiind raportate restricții de acces în spitale și supravegherea a aproape 200 de persoane. În acest context, Departamentul de Stat american și CDC monitorizează îndeaproape evoluția evenimentului, solicitând transparență de la Rusia. În timp ce autoritățile locale descriu situația ca fiind sub control, anumite informații despre posibla epidemie au fost eliminate de diverse surse media ruse.