Cercetătorii de la Feinstein Institutes for Medical Research din SUA au publicat o nouă analiză în Frontiers in Immunology, examinând impactul radiațiilor ionizante asupra sănătății cerebrale. Studiul a vizat modul în care expunerea la acest tip de radiații ar putea fi asociată cu dezvoltarea bolii Alzheimer. Analiza a inclus evaluarea a peste 100 de lucrări de cercetare pentru a înțelege mecanismele biologice implicate în acest proces de deteriorare.
O parte semnificativă a cercetării s-a concentrat pe o meta-analiză a 18 studii specifice, care a identificat o creștere a riscului de demență cu 11% pentru fiecare 100 de milisievert de expunere cumulativă la radiații. Această expunere poate apărea în medii de lucru precum centralele nucleare sau unitățile de procesare a uraniului, dar și în timpul călătoriilor în spațiu. Procesul de ionizare are loc atunci când radiațiile au energie suficientă pentru a desprinde electroni din atomi, provocând leziuni organismului.
Rezultatele obținute în cadrul studiilor pe animale au oferit indicii importante despre impactul asupra creierului. La șoarecii care au prezentat simptome similare cu boala Alzheimer, expunerea la radiații a dus la o accelerare a disfuncțiilor cerebrale. În cazul maimuțelor, cercetătorii au observat că radiațiile au fost asociate cu afectarea unor proteine structurale esențiale din creier. Aceste observații susțin ipoteza unei conexiuni între radiații și degradarea funcției neurologice.
Echipa de cercetare a identificat un posibil mecanism biologic prin care radiațiile produc aceste efecte negative. Deteriorarea ADN-ului și răspunsul celulelor imunitare din creier duc la eliberarea unei proteine denumite eCIRP. Această proteină pare să determine o modificare chimică a proteinelor tau, numită fosforilare, proces care precede formarea aglomerărilor toxice observate în creierul pacienților cu Alzheimer. eCIRP ar putea contribui, de asemenea, la inflamație și la limitarea formării de neuroni noi.
În ciuda descoperirilor, specialiștii subliniază că majoritatea studiilor analizate implică doze de radiații mult mai mari decât cele la care oamenii sunt expuși în viața de zi cu zi. Din acest motiv, rezultatele nu indică faptul că efectuarea unor radiografii simple duce la apariția bolii Alzheimer. Cercetătorii au menționat că sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma această legătură la nivelul creierului uman și pentru a analiza efectele la niveluri de radiații mai scăzute.
Expunerea la radiații ionizante reprezintă un fenomen fizic în care energia radiației este suficient de mare pentru a modifica structura atomică. În mediul medical, acest lucru este gestionat prin protocoale stricte de dozimetrie pentru a minimiza riscurile. Înțelegerea modului în care aceste energii interacționează cu celulele imunitare și cu integritatea ADN-ului rămâne un subiect critic pentru neuroștiințe și siguranța pacientului în procedurile de diagnosticare prin imagistică.