Prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, a analizat riscurile asociate dezvoltării rapide a inteligenței artificiale și necesitatea ca societatea să își adapteze mecanismele de guvernanță. Acesta a introdus conceptul de „decalaj Azazel”, care descrie diferența dintre viteza de dobândire a noilor capacități tehnologice și ritmul de dezvoltare a normelor, instituțiilor și responsabilității necesare. Analiza subliniază faptul că tehnologia poate avansa mult mai rapid decât capacitatea societății de a învăța să o controleze eficient.
Explicația pornește de la o referință mitică, Cartea lui Enoh, unde personajul Azazel transmite oamenilor cunoștințe secrete, precum fabricarea armelor, introducând astfel o problemă etică privind utilizarea puterii. Leonardo Badea folosește această analogie pentru a evidenția tensiunea dintre puterea oferită de instrumente noi și înțelepciunea necesară utilizării lor. În contextul actual, acest fenomen se traduce prin riscul ca productivitatea indusă de AI să crească mult mai repede decât capacitatea de identificare a riscurilor și de reglementare.
Din perspectivă economică, Leonardo Badea a subliniat că dezvoltarea AI va necesita fonduri semnificative de pe piețele de capital sau bancare, influențând direct sustenabilitatea datoriei publice. Deși investițiile în tehnologii de tip AI pot crește inițial datoria, acestea pot fi utilizate pentru a finanța capitalul productiv, crescând astfel capacitatea economică. Un euro sau un leu investit în AI ar putea avea un multiplicator fiscal mai mare decât o investiție standard în infrastructură, contribuind la creșterea veniturilor fiscale viitoare.
Pentru a înțelege aceste dinamici, prim-viceguvernatorul a prezentat simulări bazate pe un model de creștere care include capitalul fizic, cel tehnologic și cel organizațional. Într-un scenariu de accelerare a AI fără investiții în guvernanță, decalajul dintre tehnologie și capacitatea de organizare se accentuează, crescând probabilitatea incidentelor tehnologice. În schimb, un scenariu de dezvoltare complementară, în care ponderea investițiilor în capital organizațional crește de la 4% la 10%, favorizează convergența ritmurilor de acumulare și limitează riscurile.
În ceea ce privește cadrul legislativ, adoptarea în anul 2024 a Regulamentului european privind inteligența artificială (AI Act) reprezintă un pas major în reglementarea tehnologiilor emergente. Acest cadru normativ, care va fi implementat treptat începând cu anul 2025, urmărește să concilieze progresul tehnologic cu protejarea drepturilor fundamentale și a siguranței utilizatorilor. Regulamentul impune obligații diferențiate în funcție de gradul de risc, aplicând standarde riguroase pentru sistemele cu risc ridicat, precum cele implicate în evaluarea bonității persoanelor fizice.
Evoluția tehnologică și financiară este un proces continuu care transformă infrastructurile critice, aducând beneficii economice, dar și riscuri noi pe termen scurt. Societatea trebuie să dezvolte o cultură organizațională capabilă să gestioneze aceste schimbări, evitând vulnerabilitățile financiare cauzate de proiecte neviabile. Această tranziție necesită o abordare prospectivă, similară cu cea utilizată în dezvoltarea industriei aeronautice sau a energiei nucleare, pentru a asigura un control eficient asupra progresului revoluționar.