Prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, a avertizat că viteza cu care tehnologia avansează poate depăși capacitatea societății de a învăța să o controleze eficient. Acesta a subliniat că un decalaj semnificativ între creșterea productivității induse de tehnologie și capacitatea de reglementare poate genera riscuri sistemice cu un caracter disruptiv. Conform oficialului, adaptarea instituțională și organizațională la noile tehnologii nu este un proces instantaneu, necesitând o analiză atentă a vitezei cu care progresul tehnic influențează guvernanța.
În ceea ce privește cadrul legislativ, Leonardo Badea a menționat Regulamentul european privind inteligența artificială (AI Act) ca pe o etapă esențială în evoluția reglementării digitalelor. Uniunea Europeană a devenit prima jurisdicție care a instituit un cadru legislativ amplu și unitar în acest domeniu. Acest regulament stabilește obligații diferențiate în funcție de gradul de risc al sistemelor, impunând standarde riguroase pentru aplicațiile cu risc ridicat, precum cele utilizate pentru evaluarea bonității persoanelor fizice sau accesul la servicii esențiale.
Leonardo Badea a evidențiat faptul că dezvoltarea inteligenței artificiale necesită fonduri semnificative, care vor fi procurate de pe piețele de capital sau de pe piața bancară. El a explicat că, deși investițiile în AI ar putea crește inițial datoria publică, acestea ar putea avea un multiplicator fiscal ridicat. Acest lucru înseamnă că un euro investit în tehnologii de tip AI ar putea contribui la creșterea economiei mai mult decât o investiție standard în infrastructură, transformând datoria într-un instrument care finanțează capitalul productiv.
Un alt aspect critic abordat de prim-viceguvernator este necesitatea dezvoltării unei culturi organizaționale capabile să gestioneze riscurile de securitate. Leonardo Badea a menționat existența unor agenți AI care au atacat deja componente de infrastructură prin identificarea unor breșe de securitate. El a susținut că investițiile în guvernanță și capacitatea de gestionare a riscurilor nu trebuie privite doar ca simple obligații de conformitate, ci ca investiții complementare progresului tehnologic pentru a asigura beneficii economice durabile.
Dezvoltarea tehnologiilor emergente implică o gestionare atentă a echilibrului dintre creșterea economică și stabilitatea financiară. Leonardo Badea a subliniat că, într-o lume foarte îndatorată, ajustarea prin austeritate este dificilă, iar alternativa este creșterea capacității productive. Dacă productivitatea crește prin AI, veniturile fiscale vor crește, ceea ce ar putea duce la stabilizarea sau scăderea datoriei publice raportată la PIB, transformând astfel tranziția tehnologică într-o oportunitate de dezvoltare pe termen lung.
Contextul stabilității financiare rămâne un subiect de monitorizare constantă în Europa, în condiții în care riscurile la adresa stabilității financiare sunt considerate ridicate. În acest cadru, evoluțiile economice și capacitatea de redresare a economiilor sunt supuse unor analize riguroase pentru a înțelege impactul noilor variabile, precum cele legate de tehnologia digitală, asupra rezilienței sistemelor financiare și a gestionării datoriei publice la nivel regional.