Roverul Curiosity a capturat o fotografie spectaculoasă a unor formațiuni stâncoase de pe Marte, surprinzând razele dimineții care luminează peisajul. Imaginea a fost realizată cu ajutorul camerei Mastcam, echipată pe rover, în timp ce acesta își continuă ascensiunea pe Muntele Sharp. Această formațiune geologică are o înălțime de aproximativ 5 kilometri și este situată în centrul craterului Gale, oferind cercetătorilor o perspectivă rară asupra structurii planetei.
Formațiunile vizibile în depărtare reprezintă un strat geologic diferit de cele pe care Curiosity le-a traversat până în acest moment. Cercetătorii de la NASA au estimat că acest strat ar fi fost format inițial din sedimente transportate de vânt, precum nisip sau cenușă din activitatea vulcanică de lângă crater. Procesul de eroziune eoliană a modelat aceste roci în timp, dând naștere unor creste specifice numite yardangs, caracteristice regiunilor deșertice expuse la vânt.
Ashwin Vasavada, cercetător planetar la Jet Propulsion Laboratory al NASA și cercetător principal al misiunii Curiosity, consideră că acest strat de yardang s-a format acum aproximativ 3 miliarde de ani. Stratul respectiv se întinde pe o suprafață de aproximativ 16 kilometri în partea de nord-vest a Muntelui Sharp. Geologii au identificat o discordanță în aceste straturi, ceea ce înseamnă că sedimentele au fost depuse peste o suprafață care fusese deja erodată anterior.
Curiosity a parcurs deja o altitudine de peste un kilometru pe Muntele Sharp, stabilind astfel cea mai mare diferență de nivel urcată vreodată de un rover pe Marte. NASA estimează că roverul ar putea ajunge direct la stratul de yardang în perioada 2027 sau 2028. Odată ajuns în acea zonă, Curiosity va utiliza instrumentele sale de bord pentru a efectua analize detaliate asupra compoziției și structurii acestor formațiuni geologice.
Peisajul a fost comparat de Ashwin Vasavada cu zonele din Monument Valley, Arizona, datorită senzației de spațiu vast și liniște. Totuși, diferențele sunt marcante, deoarece lumina și atmosfera marțiană creează un decor unic. „Este ca Pământul, dar este cu siguranță Marte”, a declarat cercetătorul, subliniind faptul că răsăritul de pe Marte are nuanțe albastre, în timp ce cerul rămâne portocaliu.
Misiunea roverului Curiosity, care a ajuns pe Marte în 2012 în craterul Gale, vizează studiul geologiei și al climei pentru a determina dacă planeta a avut condiții favorabile vieții microbiene. În prezent, Curiosity este unul dintre cei doi rovere NASA care operează pe suprafața planetei, alături de Perseverance, care explorează zona craterului Jezero în emisfera nordică.