O nouă cercetare propusă de specialiști ar putea schimba complet înțelegerea științifică asupra modului în care apa a apărut pe Pământ. Studiul realizat de cercetători de la Universitatea din New Mexico sugerează că planeta noastră ar fi putut fi inițial aproape complet lipsită de apă, generând ulterior cantități uriașe de acest lichid prin procese chimice interne. Această abordare contrazice parțial ideea tradițională conform căreia resursele hidrice au fost aduse de corpuri cerești bogate în gheață.
Explicația clasică a originii apei se bazează pe impactul cometei și al meteoriților, considerate „pietricele înghețate” care au ajuns în apropierea Pământului. Totuși, echipa condusă de Zachary Sharp susține că acest scenariu ar necesita un număr extrem de mare de impacturi în etapele timpurii ale formării planetei. În schimb, noile date indică faptul că apa s-ar fi putut forma direct pe planetă, în urma reacțiilor dintre rocile aflate în formare și o atmosferă densă, bogată în hidrogen.
Procesul chimic descris de cercetători implică reacția dintre oxidul de fier din roci și hidrogenul prezent în atmosfera de la acea vreme. Pe măsură ce fragmentele de rocă se acumulau pentru a forma planeta, s-a creat un mediu fierbinte care a permis transformarea oxidului de fier în fier metalic și apă. Acest mecanism ar fi contribuit, de asemenea, la formarea nucleului metalic al Pământului, oferind o explicație integrată pentru structura planetei și prezența oceanelor.
Pentru a valida această ipoteză, echipa a efectuat experimente în care a încălzit probe de rocă la temperaturi între 1.200 și 1.400 de grade Celsius. Rezultatele, publicate în revista Nature Geoscience, au demonstrat că aproximativ 80% din oxidul de fier s-a transformat în fier metalic în prezența hidrogenului, procesul producând apă în doar câteva minute. În cazul probelor expuse la heliu, nu s-a observat nicio reacție similară, confirmând rolul esențial al hidrogenului.
Profesorul Zachary Sharp a explicat că, deși sperau la aceste rezultate, nu știau exact viteza sau cantitatea de apă produsă. Extrapolarea datelor sugerează că acest proces ar fi putut genera o cantitate de apă echivalentă cu sute de oceane. Această descoperire este crucială deoarece, dacă mecanismul de acreție de pietricele este răspândit, reacții chimice similare ar putea avea loc și pe alte planete stâncoase aflate în proces de formare în afara Sistemului Solar.
Formarea planetelor prin acumularea treptată a fragmentelor de rocă, proces cunoscut sub numele de acreție, este un fenomen fundamental în astronomie. Înțelegerea modului în care aceste procese chimice pot genera elemente esențiale precum apa ajută oamenii de știință să evalueze potențialul de habitabilitate al altor corpuri cerești din univers, nu doar al Pământului.