Papa Leon al XIV-lea a emis un avertisment ferm privind evoluția inteligenței artificiale, subliniind că deciziile care afectează direct viața umană nu trebuie niciodată delegate mașinilor. Mesajul a fost transmis în cadrul întâlnirii intitulată „Viitorul inteligenței artificiale: un dialog între Vatican și lumea științifică privind dezvoltarea și aplicațiile tehnologiilor inteligente”. Evenimentul a reunit reprezentanți din mai multe țări pentru a discuta despre direcțiile de dezvoltare a tehnologiilor inteligente.
Suveranul Pontif a exprimat o neliniște profundă în privința modului în care tehnologia evoluează și a punctat faptul că măsurile actuale pentru gestionarea riscurilor sunt insuficiente. Leon al XIV-lea a afirmat că, deși direcția de dezvoltare este recunoscută, nu se face încă suficient pentru a avansa în sensul necesar. El a subliniat că viitorul inteligenței artificiale depinde în totalitate de alegerile oamenilor, care au responsabilitatea de a orienta progresul și de a respinge aplicațiile periculoase.
În discursul său, Papa a prezentat cinci principii fundamentale pentru dezvoltarea AI, insistând că mașinile sunt simple instrumente și nu persoane. Un punct critic vizează riscul atribuirii unei personalități juridice sistemelor inteligente, fapt ce ar putea estompa responsabilitatea umană. Leon al XIV-lea a avertizat că o astfel de abordare ar lăsa victimele unor decizii eronate în fața unei entități impersonale, fără posibilitatea de a identifica vinovații reali.
Un alt aspect major vizează utilizarea tehnologiei în procese care pot pune în pericol libertatea, precum includerea persoanelor pe liste de ținte sau în baze de date pentru controlul frontierelor. Papa a cerut ca utilizarea forței și deciziile care afectează viața să rămână sub o supraveghere umană eficientă, informată și responsabilă. În acest sens, a solicitat „dezarmarea” inteligenței artificiale și a încurajat statele care se vor reuni la Geneva să interzică armele autonome letale.
Pentru a asigura un progres etic, Leon al XIV-lea a pledat pentru distribuirea echitabilă a beneficiilor tehnologice, evitând ca acestea să servească doar intereselor unei minorități privilegiate. El a propus crearea unor instituții capabile să transforme principiile etice în reguli concrete, prin standarde comune și supraveghere independentă. Aceste mecanisme ar trebui să permită verificarea și contestarea deciziilor, asigurând totodată repararea eventualelor prejudicii aduse de utilizarea tehnologiilor inteligente.
Discuțiile privind etica tehnologiei și responsabilitatea socială apar într-un context global marcat de transformări rapide. În Europa, se observă o expansiune a mișcărilor de protest ale generației Z, care manifestă nemulțumiri atât pe plan economic, cât și prin cereri de schimbare politică. Aceste evoluții sociale subliniază nevoia de dialog între instituțiile de autoritate și societatea civilă în fața noilor provocări aduse de progresul tehnologic și de schimbările structurale.