Inteligența artificială reprezintă un subiect central la Climate Week New York, unde liderii au analizat impactul tehnologiei asupra tranziției verzi. Deși AI poate optimiza rețelele electrice și poate accelera cercetarea energetică, centrele de date necesită cantități masive de electricitate și apă. Această tehnologie este promovată ca un instrument de combatere a schimbărilor climatice, însă infrastructura necesară pentru alimentarea sa consumă resurse care pot pune presiune pe rețelele actuale.
Conform datelor Agenției Internaționale a Energiei (AIE), consumul de electricitate al centrelor de date a crescut cu 17% în 2025, în timp ce cel pentru cele dedicate AI a crescut cu 50%. Proiecțiile indică faptul că consumul total al centrelor de date se va dubla până în 2030, ajungând la 950 TWh, de la 485 TWh în 2025. Această valoare este comparabilă cu consumul actual de electricitate al Japoniei, iar consumul centrelor dedicate AI se va tripla în aceeași perioadă.
România urmărește implementarea proiectului Black Sea AI Gigafactory, cu o valoare estimată între 4 și 5 miliarde de euro. Prima etapă a acestui plan este prevăzută la Cernavodă, iar a doua la Doicești, unde se planifică un reactor modular mic (SMR). Proiectul vizează instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI, cu un consum estimat de până la 1.500 MW, ceea ce ar însemna aproximativ 13 TWh pe an.
Capacitatea rețelei electrice românești este deja sub presiune, existând avize tehnice de racordare pentru proiecte de peste 80.000 MW. Această cifră este de aproape zece ori mai mare decât consumul actual al țării, blocând capacitatea rețelei. Un exemplu este cazul unui investitor britanic din Reșița, care nu se poate racorda la rețea din lipsă de capacitate, în ciuda prezenței unei stații de 400 kV în oraș.
Pentru a gestiona această situație, România a trecut de la principiul „primul venit, primul servit” la sistemul de licitații pentru proiectele de producție și stocare. Această schimbare, aplicată de la 1 iulie 2026, prioritizează investitorii care pot demonstra realizarea efectivă a proiectelor. Întrebarea rămâne însă legată de costurile de infrastructură, deoarece întăririle rețelei naționale sunt recuperate, în general, prin tarifele de transport și distribuție plătite de toți consumatorii.
Contextul energetic european este marcat de discuții privind securitatea aprovizionării și stabilitatea prețurilor. Comisarul pentru Energie a solicitat statelor membre ale Uniunii Europene să ia în considerare necesitatea reducerii consumului de energie. Această abordare vine într-un moment în care infrastructura de transport și gestionarea cererii devin critice pentru menținerea echilibrului între investițiile tehnologice masive și protejarea costurilor pentru gospodării și companii.