Pentru a asigura o reziliență reală în fața atacurilor informatice care vizează serviciile și companiile critice, statele trebuie să prioritizeze investițiile în securitate cibernetică. Philippe Vallée, vicepreședinte executiv responsabil cu securitate cibernetică și identitatea digitală la Thales, a subliniat că succesul depinde direct de modul în care sunt alocate resursele bugetare. Acesta a indicat modelul Estonia ca fiind un exemplu de bune practici pentru statele care doresc să își protejeze infrastructura digitală.
Estonia a reușit să construiască servicii digitale sigure și transparente după ce a fost una dintre țările cele mai afectate de atacuri cibernetice sponsorizate de actori statali. Această transformare a fost posibilă prin decizii ferme de finanțare, chiar dacă este vorba despre un stat de dimensiuni mici. Philippe Vallée explică faptul că, în ciuda presiunilor asupra bugetelor naționale, nivelul de reziliență digitală este strâns legat de capacitatea de a aloca fonduri specifice pentru protecție.
O problemă majoră identificată în România este discrepanța de salarizare dintre sectorul public și cel privat pentru specialiștii în domeniu. Irineu Darău, ministrul interimar al Economiei, a semnalat că experții în digitalizare de la stat primesc remunerații de până la trei ori mai mici decât omologii lor din mediul privat. Această diferență de venituri reprezintă o barieră în calea securizării entităților statului, afectând capacitatea de a atrage și menține talente necesare.
Din punct de vedere tehnic, protecția datelor trebuie să se bazeze pe criptare robustă și pe izolarea cheilor de securitate în cipuri hardware dedicate. Philippe Vallée susține că, dacă datele sensibile sunt criptate adecvat, atacatorii nu pot face nimic cu ele pe dark web, evitând astfel riscuri precum influențarea proceselor de vot. Utilizarea unor elemente securizate în dispozitivele mobile este considerată o soluție optimă pentru implementarea Portofelului de identitate digitală al UE.
Inteligența artificială este văzută ca un multiplicator de eficiență, însă controlul decizional trebuie să rămână în mâinile oamenilor. În centrele de securitate, tehnologiile IA pot răspunde la atacuri cu viteza mașinilor, dar Thales refuză automatizarea completă fără supraveghere umană. De asemenea, utilizarea IA în dezvoltarea software necesită colaborarea inginerilor seniori cu cei juniori, pentru a preveni introducerea unor vulnerabilități masive prin generarea de cod nesupravegheată.
Securitatea cibernetică rămâne un pilon critic pentru protejarea infrastructurilor naționale, de la rețelele de telecomunicații la distribuția apei și operatorii aeroportuari. În contextul actual, reglementările europene precum GDPR, NIS 2 și DORA impun noi obligații de conformare pentru industrii. Aceste cadre juridice au scopul de a proteja utilitățile vitale împotriva atacurilor statale sau ale infractorilor cibernetici care vizează stabilitatea societății.