Poliția din Berlin a demarat joi implementarea unui proiect controversat de supraveghere care utilizează inteligența artificială în zonele din capitala Germaniei unde rata criminalității este ridicată. Inițiativa a fost lansată în ciuda unei opoziții semnificative, care provine în principal din cercurile politice ale orașului. Sistemul urmează să fie testat inițial în cartierul multicultural supranumit "Kotti", o zonă cunoscută pentru viața de noapte și traficul de droguri, înainte de o eventuală extindere.
Tehnologia utilizată nu se bazează pe recunoașterea facială, ci pe o formă de „AI spațială” care analizează mișcările din mediul înconjurător. Scopul acestui sistem este de a detecta potențiale infracțiuni și de a le diferenția de alte activități inofensive. De exemplu, software-ul poate recunoaște dacă o persoană a căzut sau dacă a fost lovită o minge de fotbal, acțiune care are rolul de a elimina alarmele false. Camerele vor fi conectate la ecrane care vor afișa informații doar atunci când AI declanșează un semnal specific.
În cazul în care sistemul identifică automat situații violente sau acte de vandalism, aceste informații vor fi raportate unui ofițer de poliție. Acesta va avea responsabilitatea de a decide dacă sunt necesare măsuri suplimentare. Pentru a respecta legile germane foarte stricte privind protecția datelor, zonele sensibile, cum ar fi intrările în clădiri, vor fi făcute de nerecunoscut. După faza de instalare și configurare a camerelor, care va dura aproximativ patru săptămâni, va începe faza de testare propriu-zisă.
Șefa poliției din Berlin, Barbara Slowik Meisel, a justificat necesitatea acestui proiect prin nevoia de a asigura un nivel ridicat de securitate. Aceasta a subliniat că resursele umane sunt limitate și că numărul de apeluri este în creștere. „Numai prin utilizarea tehnologiilor moderne vom putea asigura protecția locuitorilor orașului în viitor”, a declarat Barbara Slowik Meisel. Poliția intenționează ca, după perioada de testare, sistemul să fie extins și în alte cartiere desemnate drept zone cu criminalitate ridicată.
Proiectul se confruntă cu rezistența unor grupări precum partidul Die Linke și ecologiștii, care au depus o contestație în justiție împotriva legii care autorizează această măsură. Criticii se tem de crearea unei „mega-baze de date” care ar putea depăși limitele statului de drept. La sfârșitul lunii august, aceștia și-au exprimat îngrijorările privind supravegherea excesivă a statului. Tensiunile politice sunt accentuate de faptul că Die Linke a câștigat alegerile recente din capitala Germaniei.
Implementarea unor astfel de tehnologii de monitorizare în spațiul public reprezintă o provocare constantă pentru echilibrul dintre siguranța publică și dreptul la viața privată. În Germania, cadrul legislativ privind protecția datelor este unul dintre cele mai riguroase din Europa, impunând limite stricte asupra modului în care instituțiile de stat pot colecta și procesa informații despre cetățeni în zonele urbane.