Procesul de recrutare pentru tineri și proaspeți absolvenți a suferit o transformare radicală prin introducerea inteligenței artificiale, transformând interacțiunea cu un om de resurse umane într-un obiectiv dificil de atins. Candidații se confruntă cu un sistem în care aplicațiile sunt scrise de algoritmi, analizate de algoritmi și evaluate prin interviuri video automate. Această realitate tehnologică creează un sentiment de izolare și frustrare în rândul generației Z, care simte că documentele transmise dispar într-un abis digital.
Multe aplicații trec printr-un proces de filtrare în care candidații folosesc chatbot-uri pentru a redacta scrisori de intenție sau pentru a insera cuvinte-cheie specifice în CV-uri. Această practică este susținută de faptul că programele de selecție bazate pe inteligență artificială acordă adesea note mai mari aplicațiilor generate de mașină decât celor scrise de oameni. Ulterior, mulți tineri se lovesc de interviuri video unidirecționale, în care trebuie să răspundă singuri la întrebări pentru ca un manager sau un sistem automat să le evalueze performanța ulterior.
Impactul acestui sistem este resimțit direct de cei care încearcă să obțină un loc de muncă, dar se simt respinși de un zid algoritmic. Lydia Crim a declarat că are senzația că acțiunile sale sunt făcute cu bună-credință, însă companiile ridică bariere tehnologice imposibil de depășit fără o conexiune umană. Această experiență de tip „film de groază” pentru tineri subliniază dificultatea de a interacționa cu o persoană reală în timpul procesului de aplicare, într-o piață a muncii extrem de competitivă.
Pentru a depăși aceste obstacole, experții recomandă revenirea la metodele tradiționale de networking și la crearea de conexiuni directe cu angajatorii. Teodora Papainog, de la Școala Doctorală de Finanțe, ASE București, susține că tinerii ar trebui să se implice în activități de voluntariat și să participe la asociații pentru a forma legături. Această strategie de interacțiune umană „old school” este considerată cea mai eficientă metodă de a ieși din circuitul de selecție pur automatizat și de a ajunge la decidenții din companii.
Andu Nacu, programator junior și student la masterat la ASE, confirmă că participarea la hackathoane și concursuri de programare organizate de companii i-a facilitat angajarea. Prin aceste evenimente, el a reușit să creeze o conexiune directă cu angajatorul său, demonstrând în același timp capacitatea de a utiliza inteligența artificială pentru a aduce valoare de business. El subliniază că, deși toată lumea folosește acum tehnologia, diferența o face capacitatea de a implementa soluții care sunt cu adevărat utile pentru companie.
Evoluția pieței muncii reflectă o tensiune constantă între automatizarea proceselor de selecție și nevoia de competențe umane specifice. În timp ce algoritmii optimizează viteza de procesare a mii de CV-uri, riscul de a pierde potențialul candidaților care nu se încadrează în modelele matematice este ridicat. Această schimbare de paradigmă obligă tinerii să își dezvolte nu doar abilitățile tehnice, ci și capacitatea de a naviga într-un mediu de recrutare digitalizat și impersonal.