O rețea vastă formată din peste 1.000 de profiluri care se prezintă drept medici, dar sunt generate integral cu inteligență artificială, a produs aproximativ 100.000 de videoclipuri medicale înșelătoare. Această activitate este desfășurată în aproximativ 30 de limbi diferite, conform datelor centralizate de European Digital Media Observatory (EDMO). Fenomenul face parte dintr-un ecosistem complex în care identități medicale fictive și promisiuni despre tratamente nedemonstrate sunt utilizate pentru a genera audiență, vânzări sau venituri din diverse platforme digitale.
Investigațiile efectuate de partenerii EDMO relevă faptul că aceste personaje artificiale posedă identități aparent realiste, purtând halate medicale pentru a oferi o imagine de autoritate. În Danemarca, de exemplu, au fost identificate personaje cu nume precum Sofie Larsen, Louise Nygaard sau Emma Poulsen, care oferă sfaturi despre sănătate sexuală, alimentație sau prostată. Totuși, persoane precum Sofie Larsen nu există în realitate, fiind doar construcții digitale create pentru a mima profesioniștii din domeniul sănătății.
Modelul economic din spatele acestor campanii de dezinformare este diversificat și nu se limitează doar la vânzarea unor tratamente presupuse. Canalele pot obține profituri prin diverse mecanisme, inclusiv prin abonamente plătite, donații, vânzarea de cărți sau suplimente alimentare, dar și prin sistemele de monetizare ale platformelor sociale. Chiar și atunci când autorul nu comercializează direct un produs, conținutul de tip senzațional poate genera venituri semnificative prin simpla vizibilitate și numărul mare de interacțiuni obținute.
Dezinformarea medicală este utilizată pentru a extrapola rezultate reale de cercetare în concluzii false, precum afirmațiile că magneziul ar trata ADHD sau că mebendazolul ar fi un remediu pentru cancer. În cazul magneziului, deși există studii care indică niveluri mai mici la anumite grupuri, EDMO subliniază că acest lucru nu demonstrează un tratament pentru ADHD. Similar, mebendazolul este promovat viral ca un medicament ascuns de industrie, deși eficacitatea sa în oncologie nu a fost stabilită prin studii clinice de amploare.
Impactul acestui fenomen asupra dezinformării în Uniunea Europeană este vizibil în statisticile rețelei EDMO, unde dezinformarea legată de sănătate a reprezentat 7% din totalul cazurilor detectate atât în iulie, cât și în august. În ceea ce privește subiectul Covid-19, acesta este monitorizat separat și a reprezentat 2% din cazurile identificate în iulie, crescând la 4% în luna august. Aceste cifre reflectă ponderea temelor de sănătate în setul de cazuri de dezinformare detectate de rețeaua europeană.
Tehnologia AI permite multiplicarea acestor identități fictive la costuri extrem de reduse, adaptând aceleași personaje pentru piețe și limbi diferite. Această capacitate de producție la scară largă, combinată cu distribuția rapidă pe rețelele sociale și mecanismele de monetizare, creează o provocare majoră pentru utilizatori. Aceștia trebuie acum să verifice nu doar validitatea informației primite, ci și existența reală a persoanei care oferă sfatul medical respectiv.