Riscurile majore generate de proliferarea dezinformării, a tehnologiei deepfake și a inteligenței artificiale au fost analizate în cadrul Conferinței Științifice Internaționale „Combaterea dezinformării, scut al democrației”. Evenimentul, organizat la Universitatea Titu Maiorescu din București, a reunit experți și reprezentanți ai mediului academic pentru a discuta impactul acestor fenomene asupra societății și asupra valorilor democratice. Discuțiile s-au concentrat pe modul în care noile tehnologii amplifică vulnerabilitățile umane într-o eră marcată de dificultatea de a distinge adevărul de minciună.
Profesorul univ. dr. Sorin Ivan a subliniat că, deși propaganda și minciuna sunt fenomene istorice, volumul masiv de informații actual, facilitat de tehnologie, schimbă radical paradigma. Societatea se confruntă cu riscul de a fi aruncată în confuzie, fragmentare și disoluție din cauza fluxului informațional. Această situație este agravată de utilizarea dezinformării prin comunicare publică și mass-media, unde tehnologia servește drept amplificator pentru manipularea percepției asupra realității de către diverse entități.
În cadrul analizei, Sorin Ivan a identificat mai multe modalități de dezinformare, precum fake news-urile, deepfake-urile, trunchierea sau intoxicarea informației și campaniile coordonate. Inteligența Artificială este prezentată ca o nouă revoluție continuă, care poate avea atât o latură utopică, cât și una distopică, similar tehnologiei atomice din secolul XX. Expertul a menționat că, din cauza evoluției tehnologice, separarea dintre adevăr și minciună devine din ce în ce mai dificilă, ajungând posibil la un punct de imposibilitate.
Impactul dezinformării asupra democrației este unul profund, afectând întregul spectru al proceselor democratice prin pierderea valorilor și a principiilor fundamentale. Individul se regăsește într-un vortex informațional, la intersecția unor date contradictorii care par credibile, ceea ce duce la o confuzie cognitivă și existențială. Deși tehnologia reprezintă un triumf al geniului uman, ea este adesea utilizată pentru irosirea timpului, în loc de creșterea spirituală sau morală, deghizând manipularea în haine de adevăr.
Pentru combaterea acestui pericol redutabil, soluția principală propusă de prof. univ. dr. Sorin Ivan este educația și dezvoltarea gândirii critice. Instituțiile de învățământ trebuie să își asume rolul de formare intelectuală și morală, cultivând capacitatea elevilor și studenților de a înțelege lumea prin propria gândire. În paralel, mass-media trebuie să revină la idealurile de profesionalism, obiectivitate și echilibru, asigurând informarea corectă în locul promovării unor interese specifice care alimentează dezinformarea.
Evoluția tehnologiei digitale rămâne un subiect central în planificarea strategică și în discuțiile despre guvernare. În cadrul programelor de guvernare analizate recent, inteligența artificială este menționată ca un instrument care poate fi utilizat atât în administrație, cât și în combaterea criminalității organizate. Această dualitate între utilitate și risc subliniază necesitatea unei reglementări și a unei utilizări conștiente a noilor tehnologii în structurile statului.