România are potențialul de a deveni un centru regional pentru tehnologiile sigure, conform experților care au participat la conferința „Trusted Tech Dialogues – 2026 | Technology, Trust & Freedom”. Evenimentul, organizat de Alianța împreună cu RePatriot și Universitatea Româno-Americană, a avut loc luni, 19 octombrie 2026, la București. Discuțiile au vizat securitatea națională, inteligența artificială și protecția democrației în fața noilor riscuri digitale.
Adrian Zuckerman, fostul ambasador al Statelor Unite în România, a subliniat că tehnologia nu mai este doar o chestiune comercială, ci un element critic de securitate națională. Acesta a avertizat că infrastructurile digitale, precum rețelele energetice, sistemele financiare sau comunicațiile, pot deveni instrumente de presiune dacă sunt controlate de actori ostili. Conform lui Adrian Zuckerman, România trebuie să treacă de la statutul de simplu consumator la cel de producător de soluții tehnologice pentru NATO și Uniunea Europeană.
Len Khodorkovsky, fost oficial al Departamentului de Stat american pentru Strategie Digitală, a descris competiția tehnologică actuală ca fiind o luptă între libertate și tiranie. El a menționat că România deține atuuri strategice, precum specialiștii IT, resursele energetice și competențele în securitate cibernetică, necesare pentru economia tehnologică mondială. Len Khodorkovsky a insistat pe necesitatea de a identifica rapid domeniile în care țara poate aduce valoare pentru a nu rămâne în urmă în lanțul global de aprovizionare.
Directorul DNSC, Dan Cîmpean, a atras atenția asupra vitezei cu care tehnologiile avansează, depășind capacitatea autorităților de reglementare și a specialiștilor de a acumula cunoștințe. Totodată, Pavel Popescu, vicepreședinte ANCOM, a anunțat că până în decembrie 2026 vor fi eliminate echipamentele chinezești din infrastructura centrală a rețelelor de telecomunicații. Pavel Popescu a susținut, de asemenea, că România pregătește extinderea regulilor de securitate către viitoarele rețele 6G, punând accent pe suveranitatea prin investiții proprii.
În ceea ce privește securitatea informațională, jurnalistul Ion M. Ioniță a avertizat că propaganda și dezinformarea pot destabiliza o țară fără a fi nevoie de o intervenție militară directă. Această perspectivă a fost susținută și de Ioana Constantin, care a subliniat impactul rețelelor sociale asupra opinției publice și a proceselor democratice. Discuțiile au evidențiat că protecția împotriva manipulării necesită atât educație pe termen lung, cât și o comunicare publică rapidă și credibilă din partea instituțiilor.
Securitatea națională în era digitală implică o gestionare complexă a riscurilor cibernetice și a dependenței de furnizorii de tehnologie. În contextul geopolitic actual, controlul asupra infrastructurilor critice și integritatea informațiilor sunt esențiale pentru stabilitatea statelor. Protejarea relațiilor transatlantice și creșterea rezilienței societății rămân priorități fundamentale pentru a asigura funcționarea continuă a democrației și a economiilor naționale.