România se confruntă cu un risc major de a pierde beneficiile economice oferite de inteligența artificială din cauza ritmului lent de adopție. Boris Georgiev, reprezentant Google Cloud, a subliniat că, deși tehnologia promite o creștere semnificativă a PIB-ului, decalajul actual față de Europa de Vest și lipsa unei strategii de accelerare pot limita drastic aceste câștiguri. Dacă implementarea nu este grăbită, impactul economic potențial va fi mult mai mic decât cel anticipat de analiști.
Conform datelor furnizate de Boris Georgiev, un raport Google din 2024 estimează că adoptarea AI ar putea aduce o creștere de 5% a PIB-ului României în următorul deceniu. Această evoluție ar fi susținută de faptul că aproximativ 54% dintre locurile de muncă din țară ar utiliza inteligența artificială generativă. Totuși, o amânare a procesului de adopție cu cinci ani ar putea reduce acest avans economic la o valoare de doar 1%.
În prezent, sectorul privat din România manifestă o explozie de utilizare a AI, însă aceasta este concentrată în domenii tehnice specifice. Boris Georgiev menționează că programarea este cel mai frecvent caz de utilizare, dezvoltatorii folosind tehnologia pentru scrierea și verificarea codului. Alte zone care experimentează creșterea sunt securitatea cibernetică și marketingul, unde campaniile generate prin AI devin tot mai vizibile pe internet și la televiziune.
Deși există exemple de succes, precum migrarea datelor Orange către infrastructura cloud pentru utilizarea agenților AI, România rămâne în urmă față de media europeană. La nivelul anului 2025, utilizarea AI în companiile românești era de doar 5,2%, în timp ce media Uniunii Europene era de 20%. Boris Georgiev consideră că această situație reprezintă o oportunitate de a sări peste etape, dacă companiile vor învăța din experiența altor țări.
Pentru a atinge potențialul maxim, Boris Georgiev recomandă o investiție masivă în educație, sugerând că 70% din bugetul alocat proiectelor AI ar trebui direcționat către formarea oamenilor. Este esențial ca tehnologia să fie integrată nu doar de echipele tehnice, ci de întregul personal pentru a optimiza procesele interne. Fără o strategie pe termen lung și programe de educație la nivel de populație, România va rămâne în urmă.
Contextul actual al digitalizării în România evidențiază un paradox între talentul de înalt nivel și competențele generale. Deși universitățile produc ingineri de top care lucrează la Google, populația generală se află la ultimele poziții în Europa privind competențele IT. Această discrepanță subliniază necesitatea unor parteneriate între stat și sectorul privat pentru a extinde alfabetizarea digitală și a evita marginalizarea economică a țării.