O parte semnificativă din populația României alege să utilizeze tehnologia inteligenței artificiale pentru a obține sprijin emoțional în momente de dificultate. Conform unui studiu realizat de Ipsos pentru Hedepy, 46% dintre românii chestionați au declarat că au apelat cel puțin o dată la inteligența artificială pentru a discuta probleme de natură personală sau emoțională.
Tinerii din Generația Z reprezintă segmentul cel mai dispus să utilizeze aceste instrumente digitale pentru a-și împărtăși problemele. La această categorie, 7 din 10 persoane au apelat la chatboți pentru a primi sfaturi sau sprijin emoțional, fiind determinați de teama de a fi etichetați. Totodată, 81% dintre tineri au declarat că s-au confruntat în ultimul an cu dificultăți care le-au afectat viața, având ca principale surse de stres problemele financiare, incertitudinea politică și cea economică.
Psihologii avertizează că utilizarea chatbot-urilor poate crea o dependență periculoasă, deoarece aceste programe pot oferi răspunsuri care par încurajatoare, dar care pot da dreptate utilizatorului chiar și atunci când acesta nu are dreptate. Alexandru Cojocaru, psiholog, recomandă o metodă de a evita acest bias, propunând utilizatorilor să inverseze rolurile în cadrul conversației. Această tehnică ar ajuta persoana să devină critică față de propriile acțiuni și să depășească senzația de înțelegere falsă oferită de inteligența artificială.
Deși tehnologia poate fi utilă pentru a răspunde punctual la o neliniște sau la o incertitudine, specialiștii subliniază importanța utilizării cu măsură. Diana Marcu, psiholog, menționează că inteligența artificială poate ajuta, însă utilizatorul trebuie să caute ulterior o soluție autentică. Pentru a reduce riscul de atașament emoțional, experții recomandă utilizarea comunicării prin scris, în locul conversațiilor vocale, pentru a menține o distanță necesară față de entitatea digitală.
Cercetarea indică faptul că doar 18% dintre români au mers sau merg la psihoterapeut, un procent care este cel mai mic dintre cele șase țări analizate în cadrul studiului. Principalul obstacol în accesarea serviciilor de sănătate mintală rămâne reprezentat de costurile ridicate. Această lipsă de acces la profesioniști pare să alimenteze nevoia de a căuta alternative rapide și ieftine, precum interacțiunea cu algoritmii de inteligență artificială.
Accesul la servicii de psihoterapie în România este influențat de bariere economice, similar cu alte probleme de costuri ridicate semnalate în societate. În contextul actual, dificultatea de a accesa asistență specializată din cauza prețurilor poate împinge persoanele către soluții digitale care nu oferă o susținere clinică validă, deși oferă o interacție imediată și lipsită de judecată.