Inteligența artificială a devenit o componentă a rutinei zilnice pentru 7 din 10 români, conform studiului AI Adoption Report România 2026. Cercetarea, realizată de MKOR pe un eșantion de 1.000 de persoane, evidențiază un paradox tehnologic major în țară. Deși utilizarea acestor instrumente este în creștere constantă, capacitatea populației de a recunoaște conținutul creat de algoritmi rămâne foarte scăzută, mulți respondenți neputând face distincția între un text uman și unul artificial.
Analiza detaliată a datelor arată că tehnologia este integrată în viața cotidiană atât în timpul liber, cât și în activitatea profesională. Aproximativ 83% dintre participanți utilizează AI în timpul liber, în timp ce 58% recunosc că folosesc aceste instrumente chiar și în timpul programului de lucru. În ceea ce privește notorietatea instrumentelor, ChatGPT este cel mai cunoscut, cu o rată de 98%, urmat de Gemini, cu 79%, și Claude, care este cunoscut de circa 37% dintre cei consultați.
Diferențele de utilizare sunt marcate în funcție de categoria de vârstă a participanților la sondaj. La nivelul Generației Z, utilizarea este cea mai ridicată, atingând pragul de aproape 90%, în timp ce la Millennials aceasta este de 72%. Pentru Generația X, cifra este de 66%, iar în rândul Baby Boomers, 39% dintre persoane utilizează deja inteligența artificială. Această distribuție indică o adoptare tot mai rapidă a tehnologiei pe măsură ce populația este mai tânără.
Testul de identificare a autorului textului a demonstrat dificultățile de discernământ ale românilor. În cadrul experimentului, participanților li s-au prezentat două texte, iar aproximativ 52% au ales greșit, atribuind inteligenței umane un text generat de AI. Doar 48% dintre respondenți au reușit să identifice corect sursa conținutului. Această eroare de evaluare subliniază faptul că tehnologia devine tot mai sofisticată, fiind extrem de greu de detectat fără instrumente specifice.
Acceptarea tehnologiei variază semnificativ în funcție de domeniul de aplicare și de sensibilitatea subiectului abordat. În sectorul sănătății, 32% dintre români s-ar simți trădați dacă ar descoperi că explicațiile pentru analizele medicale au fost generate de AI. O reticență similară este observată în serviciile bancare sau în relația cu psihologii, unde aproape 30% nu acceptă interacțiunea cu un asistent virtual prezentat drept om. Totuși, pentru 15% dintre utilizatori, eficiența rezultatului este mai importantă decât natura interlocutorului.
Cori Cimpoca, Fondatoarea MKOR, subliniază că disconfortul utilizatorilor apare în special atunci când descoperă interacțiunea cu un AI după decizii medicale sau financiare. Conform acesteia, ascunderea utilizării asistenților virtuali poate rupe legătura de încredere dintre companii și clienți. Transparentizarea utilizării acestor instrumente este văzută ca o soluție pentru a menține relația cu utilizatorii, mai ales în momentele în care orice eroare tehnologică poate avea consecințe costisitoare.