Utilizarea inteligenței artificiale a penetrat viața cotidiană a majorității cetățenilor din România, însă capacitatea de a identifica produsele tehnologiei rămâne deficitară. Conform studiului AI Adoption Report România 2026, realizat de agenția de cercetare MKOR, 70% dintre respondenți utilizează deja instrumente de tip AI. În același timp, un test practic a demonstrat că 52% dintre participanți au atribuit eronat unui om un text scris, de fapt, de o inteligență artificială.
Adopția tehnologiei variază semnificativ în funcție de categoria de vârstă a utilizatorilor. În rândul tinerilor din Generația Z, rata de utilizare este de 89%, ceea ce înseamnă că practic 9 din 10 persoane din această categorie apelează la AI. Diferența este vizibilă și față de alte grupuri demografice, unde interesul scade treptat: de la 72% la Millennials și 66% la Generația X, până la doar 39% în cazul segmentului Baby Boomers.
În ceea ce privește instrumentele preferate, ChatGPT rămâne aplicația de referință, fiind cunoscut de 98% dintre respondenți. În ultimele 30 de zile, 86% dintre utilizatorii de AI au folosit activ ChatGPT, în timp ce Gemini a fost utilizat de 48% dintre aceștia. Alte soluții menționate în topul preferințelor sunt Claude, cu o utilizare de 17%, și Copilot, care este folosit de 16% dintre utilizatori, orientându-se mai mult spre mediul profesional.
Motivația pentru evitarea tehnologiei nu este legată în principal de lipsa competențelor digitale. Dintre cei care nu utilizează AI, jumătate preferă să rezolve problemele singuri sau să interacționeze cu oameni reali, în timp ce un sfert consideră tehnologia periculoasă pentru societate. De asemenea, 19% dintre respondenți declară că nu au încercat niciodată aceste instrumente, iar 7% au testat tehnologia, dar au decis ulterior să renunțe la utilizarea ei.
Nivelul de toleranță la utilizarea AI fără declarare variază în funcție de domeniul de aplicare, sănătatea fiind zona cea mai sensibilă. Un procent de 32% dintre români ar resimți o trădare dacă ar afla că explicațiile pentru analizele medicale au fost generate de AI fără informarea lor. Similar, 27% se simt astfel în cazul interacțiunilor cu un psiholog sau un consilier online, iar 27% nu acceptă prezența unui asistent virtual la telefon sub pretextul unei conversații cu un om.
Cercetarea a fost efectuată pe un eșantion reprezentativ de 1.000 de persoane cu vârste între 18 și 65 de ani, prin metoda sondajului online (CAWI). Studiul a fost realizat în două valuri de teren, în lunile mai și august 2026, respectând standardele ESOMAR. Marja de eroare a cercetării este de ±3,1%, în timp ce nivelul de încredere al datelor este de 95%.