China implementează o strategie de accelerare a construcției de centre de date în regiunile care oferă resurse energetice abundente. Scopul principal este transformarea electricității ieftine și a terenurilor disponibile într-un avantaj strategic în cadrul competiției globale pentru inteligența artificială. Această mișcare vizează consolidarea infrastructurii de calcul necesare pentru dezvoltarea tehnologiilor de ultimă generație, în ciuda dificultăților tehnologice întâmpinate.
Regiunea Ulanqab, situată în Mongolia Interioară, reprezintă un exemplu central al acestui proces de expansiune. În această zonă, sunt construite sau planificate 89 de centre de date, cu o capacitate de calcul estimată la aproximativ 15 GW. Mongolia Interioară beneficiază de temperaturi scăzute care reduc costurile de răcire, precum și de o cantitate vastă de energie eoliană și cărbune. În iunie, regiunea deținea 117 GW capacitate eoliană instalată, fiind cea mai mare din China.
Costurile operaționale în Ulanqab sunt semnificativ mai mici comparativ cu marile metropole chineze. Centrele de date din această zonă plătesc aproximativ 0,358 yuani/kWh, în timp ce în Beijing prețul ajunge la aproximativ 0,80 yuani/kWh, iar în alte orașe depășește 0,60 yuani/kWh. Pe lângă avantajul energetic, construcția este mai rapidă și mai ieftină, proiectele fiind finalizate în 12-18 luni, cu costuri cu 20% mai mici decât în marile orașe.
Companii precum Alibaba, Huawei, ZData și VNET sunt deja prezente în Ulanqab, în timp ce ByteDance utilizează capacitatea de calcul închiriată. De asemenea, DeepSeek și Z.ai își dezvoltă infrastructura în această regiune. Pentru a reduce dependența de tehnologia occidentală, Beijingul oferă stimulente fiscale și reduceri la costurile cu energia și apa centrelor de date care utilizează procesoare chinezești în loc de cele de la Nvidia.
În prezent, China deține circa 24 GW capacitate operațională în centrele de date, poziționându-se pe locul doi în Asia, însă rămâne sub nivelul de 56 GW din SUA. Alte aproximativ 50 GW de capacitate sunt în proces de construcție sau au fost deja anunțate. Această expansiune masivă de infrastructură scoate în evidență însă dificultatea de a echipa centrele cu componente esențiale, din cauza restricțiilor impuse de SUA și a limitărilor de producție locală.
Evoluția infrastructurii de calcul reflectă o competiție globală intensă pentru controlul tehnologiilor emergente. În timp ce China investește masiv în resurse fizice și energie pentru a susține boom-ul AI, accesul la componentele de microelectronică rămâne punctul critic. Această barieră tehnologică, impusă de restricțiile privind procesoarele avansate, poate încetini capacitatea de implementare a proiectelor de calcul de mare viteză, indiferent de disponibilitatea terenurilor sau a energiei ieftine.