Utilizarea instrumentelor de inteligență artificială în România variază semnificativ în funcție de categoria de vârstă a populației. Conform cercetării „AI Adoption Report România 2026” realizată de MKOR, rata de adopție este de 89% pentru Generația Z, în timp ce pentru Millennials aceasta este de 72%. Generația X prezintă un nivel de utilizare de 66%, în timp ce în rândul Baby Boomers cifra scade la 39%. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.000 de respondenți cu vârste între 18 și 65 de ani.
În ceea ce privește aplicațiile preferate, ChatGPT rămâne liderul incontestabil, fiind cunoscut de 98% dintre participanți. În ultimele 30 de zile, 86% dintre utilizatorii de AI au menționat că au folosit ChatGPT, urmat de Gemini, utilizat de 48% dintre respondenți. Claude este menționat de 17% dintre utilizatori, iar Copilot de 16%. Interesant este faptul că, dintre cei care folosesc aceste tehnologii, 83% apelează la ele în timpul liber, în timp ce 58% integrează instrumentele de inteligență artificială și în activitatea profesională.
Capacitatea de a distinge între textul uman și cel generat de mașină este scăzută în rândul participanților la sondaj. În cadrul unui test practic, doar 48% dintre respondenți au reușit să identifice corect textul scris de un om, în condițiile în care 52% au atribuit eronat textului generat de inteligența artificială calitatea de text uman. Această eroare de identificare subliniază cât de avansate au devenit algoritmii de generare a textului, fiind capabili să imite stilul de scriere uman într-un mod care induce în eroare majoritatea utilizatorilor.
Transparența este un factor critic, în special în domeniile care implică decizii personale sau medicale. Un procent de 32% dintre respondenți a declarat că s-ar simți trădat dacă ar descoperi că explicațiile despre analizele medicale sunt generate de AI. De asemenea, 27% resping utilizarea nedeclarată în discuțiile cu un psiholog sau un consilier online. Alte îngrijorări apar în sectorul bancar, unde 27% nu acceptă să fie prelevați de un asistent virtual, și în recrutare, unde 24% ar fi nemulțumiți dacă un recrutor evaluează un CV folosind AI fără a menționa acest lucru.
Deși tehnologia este acceptată, există și o componentă de rezistență în societate. Studiul indică faptul că 19% dintre români nu au încercat niciodată inteligența artificială, iar 7% au testat-o și au renunțat ulterior. Un sfert dintre cei care nu folosesc aceste instrumente consideră tehnologia periculoasă pentru societate. „Adoptarea a crescut repede, însă așteptarea de onestitate a rămas neschimbată”, a declarat Cori Cimpoca, fondatoarea MKOR, subliniind că lipsa de transparență în situațiile financiare sau medicale poate afecta încrederea publicului.
Cercetarea a fost efectuată în două etape, în lunile mai și august 2026, utilizând metoda sondajului online (CAWI) prin Panelul MKOR. Datele colectate sunt reprezentative la nivel național, fiind ponderate după gen și vârstă, cu un nivel de încredere de 95% și o marjă de eroare de plus sau minus 3,1%. Această metodologie permite o analizare detaliată a comportamentului digital al populației române în raport cu noile tehnologii emergente.