Un procent de 22% dintre angajații din România apelează în primul rând la un asistent bazat pe inteligență artificială atunci când întâmpină o sarcină dificilă de muncă. Această preferință depășește utilizarea resurselor interne ale organizațiilor, care ocupă locul secund cu 19%, și cea a colegilor de echipă sau a managerilor direcți, care înregistrează fiecare o pondere de 16%. Doar 9% dintre respondenți aleg să încerce rezolvarea sarcinilor pe cont propriu, prin metoda încercării și erorii.
Utilizarea tehnologiei de către salariați are scopuri clare legate de eficiență și competitivitate. Aproximativ 39% dintre utilizatorii de AI folosesc aceste instrumente pentru a elimina sarcinile repetitive de la locul de muncă, în timp ce o pondere egală de 39% consideră utilizarea acestora ca fiind un avantaj competitiv față de alți profesioniști din domeniul lor. Această tendință indică faptul că asistenții virtuali sunt integrați direct în fluxul de lucru pentru a optimiza procesele zilnice.
În ceea ce privește viitorul activității profesionale, majoritatea angajaților nu anticipează schimbări radicale. Peste jumătate dintre respondenți, respectiv 58%, cred că munca lor se va schimba puțin sau deloc în următorii trei până la cinci ani. Din acest segment, 32% susțin că activitatea rămâne neschimbată, în timp ce 26% preconizează că algoritmii vor prelua exclusiv anumite sarcini minore. Această perspectivă reflectă o anumită stabilitate în percepția angajaților asupra impactului tehnologiei.
Totodată, există îngrijorări legate de impactul AI asupra structurii ierarhice a forței de muncă. Un procent de 36% dintre participanți consideră nivelul junior cel mai expus la reducerea oportunităților de angajare, în comparație cu 16% pentru posturile intermediare și 10% pentru nivelul experimentat. Cori Cimpoca, Fondatoarea MKOR, avertizează că reducerea posturilor de început de carieră pentru economisirea resurselor poate afecta pe termen lung capacitatea companiilor de a avea seniori pregătiți pentru proiecte complexe.
La capitolul competențe necesare, angajații își ajustează prioritățile pentru a lucra alături de tehnologie. Un procent de 21% prioritizează gândirea critică și verificarea rezultatelor generate de asistenții virtuali, în timp ce 20% mizează pe adaptabilitate și instruire continuă. Mai departe, 19% aleg specializarea practică și abilitățile interumane, precum empatia sau negocierea, iar utilizarea tehnică a soluțiilor digitale este selectată de 15% dintre respondenți.
Cercetarea a fost realizată pe un eșantion reprezentativ de 1.000 de respondenți cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani. Această analiză a pieței muncii include o marjă de eroare de plus-minus 3,1%, oferind o imagine asupra modului în care digitalizarea avansează prin inițiativa directă a angajaților, care utilizează instrumentele noi pentru a găsi soluții mai rapid, adesea fără a aștepta o aprobare oficială din partea managementului.